<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Jurnal monden despre cultura si viata artistica din Bucuresti - DiversBucuresti.ro&#187; Spectacol</title>
	<atom:link href="http://www.diversbucuresti.ro/spectacol/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.diversbucuresti.ro</link>
	<description>Jurnal monden.</description>
	<lastBuildDate>Thu, 30 Dec 2010 15:50:09 +0000</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.9.1-RC1</generator>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<xhtml:meta xmlns:xhtml="http://www.w3.org/1999/xhtml" name="robots" content="noindex" />
		<item>
		<title>&#8220;Idolii femeilor&#8221;@Teatrul C.Tănase</title>
		<link>http://www.diversbucuresti.ro/spectacol/idolii-femeilorteatrul-c-tanase-4017.html</link>
		<comments>http://www.diversbucuresti.ro/spectacol/idolii-femeilorteatrul-c-tanase-4017.html#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 23 Dec 2010 12:23:07 +0000</pubDate>
		<dc:creator>mada</dc:creator>
				<category><![CDATA[Spectacol]]></category>
		<category><![CDATA[revistă]]></category>
		<category><![CDATA[teatru de revistă]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.diversbucuresti.ro/?p=4017</guid>
		<description><![CDATA[Miercuri, 29 decembrie, ora 19:00, Teatrul de Revistă Constantin Tănase   
Idolii femeilor sunt nimeni alţii decât Vasile Muraru şi Nae Lăzărescu.  Regia artistică este semnată de inegalabilul şi neobositul Biţu  Fălticineanu, iar textele, spumoase, savuroase, de actualitate sunt  specifice genului Revistei şi aparţin lui Nae Lăzărescu, Sorin Petrescu  şi [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><span style="color: #008000"><strong>Miercuri, 29 decembrie, ora 19:00, </strong><a target="_blank" rel="nofollow" href="http://www.teatrultanase.ro/" ><strong>Teatrul de Revistă Constantin Tănase</strong><strong> </strong></a><strong><a> </a> </strong></span></p>
<p><a target="_blank" rel="nofollow" href="http://www.teatrultanase.ro/IDOLII_FEMEILOR-pfl109.html" ><em><strong>Idolii femeilor</strong></em></a> sunt nimeni alţii decât <strong>Vasile Muraru şi Nae Lăzărescu</strong>.  Regia artistică este semnată de inegalabilul şi neobositul Biţu  Fălticineanu, iar textele, spumoase, savuroase, de actualitate sunt  specifice genului Revistei şi aparţin lui Nae Lăzărescu, Sorin Petrescu  şi Geo Tipsie, iar orchestraţia aparţine compozitorului şi  instrumentistului Dan Dimitriu. Nu vor lipsi <strong>Cristina Stamate, Adriana Trandafir, George Enache, Romică Sârbu</strong>,  dar şi corpul de balet al Teatrului. Spectacolul are două acte şi 34 de  tablouri, deci este o veritabilă revistă, ca în vremurile de altădată.</p>
<p style="text-align: center"><img class="aligncenter" src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/2/2/7236/3258721/5/afis-idolii-femeilor.jpg?width=640&amp;height=550" alt="Afisul evenimentului" width="392" height="550" title="Idolii femeilor@Teatrul C.Tănase" /></p>
<p><img src="/DOCUME%7E1/mada/LOCALS%7E1/Temp/moz-screenshot-26.png" alt="moz screenshot 26 Idolii femeilor@Teatrul C.Tănase"  title="Idolii femeilor@Teatrul C.Tănase" /></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.diversbucuresti.ro/spectacol/idolii-femeilorteatrul-c-tanase-4017.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Shakespeare şi muzica@Radio România Cultural</title>
		<link>http://www.diversbucuresti.ro/spectacol/shakespeare-si-muzicaradio-romania-cultural-4007.html</link>
		<comments>http://www.diversbucuresti.ro/spectacol/shakespeare-si-muzicaradio-romania-cultural-4007.html#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 22 Dec 2010 15:14:05 +0000</pubDate>
		<dc:creator>mada</dc:creator>
				<category><![CDATA[Spectacol]]></category>
		<category><![CDATA[Teatru]]></category>
		<category><![CDATA[dramaturgie universală]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.diversbucuresti.ro/?p=4007</guid>
		<description><![CDATA[Duminică, 26 decembrie 2010, la ora 19.00, la Radio România Cultural, Teatrul Naţional Radiofonic a programat o nouă emisiune din seria Clasicii dramaturgiei universale: Shakespeare şi muzica. Realizatori: Puşa Roth şi Costin Tuchilă

Ne putem imagina, în baza datelor existente, că  scena elisabetană era un loc în care sincretismul artelor, reînviere a  sincretismului elin [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><span style="color: #008000"><strong>Duminică, 26 decembrie 2010, la ora 19.00</strong></span>, la <strong><a target="_blank" rel="nofollow" href="http://www.radioromaniacultural.ro/" >Radio România Cultural</a>,</strong> Teatrul Naţional Radiofonic a programat o nouă emisiune din seria <strong><span style="color: #008000">Clasicii dramaturgiei universale</span>: <em>Shakespeare şi muzica.</em> Realizatori: Puşa Roth şi Costin Tuchilă</strong></p>
<div><img class="alignleft" src="http://static.srr.ro/images/articles/5/art-93521-ilustratie-shakespeare.jpg" alt="art 93521 ilustratie shakespeare Shakespeare şi muzica@Radio România Cultural" width="250" height="323" align="left" title="Shakespeare şi muzica@Radio România Cultural" /></div>
<p>Ne putem imagina, în baza datelor existente, că  <strong>scena elisabetană </strong>era un loc în care <strong>sincretismul artelor,</strong> reînviere a  sincretismului elin în tipare renascentiste, devenea fapt firesc. E  limpede că în acest context muzica dobândea un rol, dacă nu prioritar,  important. Sunt cunoscute &#8220;pasajele muzicale&#8221; din piesele lui  Shakespeare, de altfel piese muzicale de sine stătătoare. În Hamlet, în  Romeo şi Julieta, în Visul unei nopţi de vară, în Othello, în Furtuna,  în Cum vă place, în A douăsprezecea noapte, în Mult zgomot pentru nimic,  chiar în Regele Lear, apăreau astfel de &#8220;treceri&#8221; muzicale. Putem  presupune că în toate piesele muzica era prezentă. Actorii erau în mod  sigur înzestraţi cu darul de a cânta melodiile fixate prin tradiţie, pe  care spectatorul epocii le aştepta, dar şi cu talentul de a improviza  acompaniindu-se singuri la lăută sau chitară, când nu exista  posibilitatea aducerii câtorva muzicieni de profesie. Istoriile  literaturii engleze, studiile speciale consemnează rolul muzicii vocale  şi instrumentale în piesele lui Shakespeare: &#8220;«ariile» sunt executate  îndeosebi de nobili, trompetele anunţă evenimente solemne, «cântecele»  din tragedii se asociază cu stări sufleteşti anormale (cum ar fi  cântecul Ofeliei, reprezentând o culminaţie tragică)&#8221;. Nu este exclus ca  Shakespeare însuşi să fi avut cunoştinţe muzicale practice (era totuşi  om al Renaşterii). &#8220;Este sigur că Shakespeare ştia foarte multe despre  muzică şi este cât se poate de logic să presupunem că se pricepea să  cânte la cel puţin un instrument&#8221;, scrie F. E. Halliday.</p>
<p>Nebunia şi moartea Ofeliei sunt însoţite în Hamlet  de muzică, incluzând aici atât rolul de element de construcţie dramatică  dobândit de fragmentul muzical, cât şi un simbolism muzical spre care  este condus personajul. Această funcţie multiplă îndeplinită de muzică,  adică de semnalare a unei stări în mod direct sau aluziv, de înlesnire a  ideilor şi tensiunilor dramatice şi de suprapunere a necesarului plan  simbolic, destinat a &#8220;trezi conştiinţa&#8221; se întâlneşte în multe dintre  piesele lui Shakespeare, ca de altfel şi la alţi autori elisabetani.  Exista un fond comun de cântece tradiţionale, binecunoscute publicului,  probabil populare sau al căror autor nu mai conta datorită popularităţii  melodiei respective, pe care dramaturgii şi-l însuşeau. Contextul  folosirii lor diferă de la un scriitor la altul, capacitatea lor de a  intra în relaţie cu desfăşurarea dramei, cu temele şi ideile ei fiind  responsabilă de particularităţile tratării. Muzica este astfel asimilată  structurii interioare a dramei şi problemelor de conştiinţă pe care ea  le pune. De măsura în care &#8220;citatul&#8221; muzical depăşeşte nivelul  ornamentului depind coerenţa superioară dar şi profunzimea unei piese de  Shakespeare în comparaţie cu cele ale contemporanilor săi.</p>
<p>Pe lângă comentarii critice şi fragmente din  spectacole ale <strong>Teatrului Naţional Radiofonic (</strong>A douăsprezecea noapte,  Hamlet, Cum vă place, Regele Lear, Furtuna), veţi putea asculta şi <strong> cântece</strong> din piesele lui Shakespeare în interpretarea<strong> Studioului de  Muzică Veche. </strong>Aceste cântece, unele indicate în text, altele presupuse  în spectacolele din epoca elisabetană, au devenit tradiţionale în  montările cu piese de Shakespeare din teatrul englez.</p>
<div>
<ul>
<li>Amănunte despre seria de emisiuni <strong>Clasicii dramaturgiei universale</strong>: <a target="_blank" rel="nofollow" href="http://tnr.srr.ro/emisiuni/es-index.shtml?sh=305&amp;st=2" >http://tnr.srr.ro/emisiuni/es-index.shtml?sh=305&amp;st=2</a></li>
</ul>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.diversbucuresti.ro/spectacol/shakespeare-si-muzicaradio-romania-cultural-4007.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Spectacolul &#8220;Spărgătorul de nuci&#8221;, pe scenă şi pe gheaţă</title>
		<link>http://www.diversbucuresti.ro/opera/spectacolul-spargatorul-de-nuci-pe-scena-si-pe-gheata-3997.html</link>
		<comments>http://www.diversbucuresti.ro/opera/spectacolul-spargatorul-de-nuci-pe-scena-si-pe-gheata-3997.html#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 21 Dec 2010 10:49:58 +0000</pubDate>
		<dc:creator>mada</dc:creator>
				<category><![CDATA[Operă]]></category>
		<category><![CDATA[Spectacol]]></category>
		<category><![CDATA[balet clasic]]></category>
		<category><![CDATA[poveşti]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.diversbucuresti.ro/?p=3997</guid>
		<description><![CDATA[24 Decembrie 2010, ora 18:30, ONB
“A fost odată ca niciodată…” o sintagmă celebră prin intermediul căreia,  generaţii întregi de copii intră în atmosfera magică a poveştilor.
Opera Naţională Bucureşti prezintă în ajunul Crăciunului spectacolul de  balet &#8220;Spărgătorul de nuci&#8221;, de Piotr Ilici Ceaikovsky. Magia sarbatorii  de Crăciun face ca si cel mai mic [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><span style="color: #008000"><strong>24 Decembrie 2010, ora 18:30, ONB</strong></span></p>
<p><strong>“A fost odată ca niciodată…” </strong>o sintagmă celebră prin intermediul căreia,  generaţii întregi de copii intră în atmosfera magică a poveştilor.</p>
<p><strong><a target="_blank" rel="nofollow" href="http://onb.ro" >Opera Naţională Bucureşti</a></strong> prezintă în ajunul Crăciunului spectacolul de  balet<strong> &#8220;Spărgătorul de nuci&#8221;, </strong>de Piotr Ilici Ceaikovsky. Magia sarbatorii  de Crăciun face ca si cel mai mic şi neînsemnat dar oferit copiilor, de  exemplu, un spărgător de nuci, să-i poarte în lumea poveştilor cu  prinţi şi zâne.</p>
<p><a target="_blank" rel="nofollow" href="http://s1.ziare.com/?mmid=0208fa8e6de845852" title="Succes cu &quot;Spargatorul de nuci&quot;"  target="_blank"><img class="alignleft" src="http://thumbs.ziare.com/Succes-cu--Spargatorul-de-nuci-/0208fa8e6de845852/240/0/1/70/Succes-cu--Spargatorul-de-nuci-.jpg" alt="Succes cu &quot;Spargatorul de nuci&quot;" width="240" height="180" title="Spectacolul Spărgătorul de nuci, pe scenă şi pe gheaţă " /></a></p>
<p><strong>Spectacolul </strong>de pe <span style="color: #008000"><strong>24 decembrie de la ora 18:30 </strong></span> are în distribuţie artiştii <strong>ONB: </strong>Clara: Cristina Dijmaru(d.),  Spărgătorul de nuci: Vlad Toader, Drosselmeyer: Antonel Oprescu, Fritz:  Bogdan Cănilă, Zâna fondantelor: Laura Blică Toader, 3 soliste fulgi:  Mihaela Soare, Gabriela Popovici, Liliana Nică, 2 soliste valsul  florilor: Mihaela Soare, Gabriela Popovici, Soldatul: Vlad  Mărculescu(d), Clown-ul: Andrei Nicolae, Păpuşa varză: Oana Bădănoiu,  Boaba de cafea: Takashi Okita(d), Regele Şoarecilor: Virgil Ciocoiu(d),  Dansul spaniol: Bianca Stoicheciu, Alexandra Gavrilescu, Raul Oprea,  Vlad Mărculescu(d), Dansul arab: Monica Petrică, Dansul chinez: Liliana  Nică, Dansul rus: Magdalena Rădulescu, Bogdan Cănilă, Mihai Mezei,  Figurinele de porţelan: Maki Shirase, Reina Amakasu, Diana Tudor, Olguţa  Ilie, Mama: Gabriela Mocanu, Tata: George Mocanu, Bunica: Ileana Sora,  Bunicul: Florin Mihalache.</p>
<p>Spectacolul este acompaniat de orchestra Operei condusă de Tiberiu Soare.</p>
<p>Spectacolul  de balet clasic, în două acte, a intrat şi în repertoriul trupei <strong>Saint  Petersburg State Ballet on Ice</strong>. Publicul bucureştean va putea să  retraiască minunata poveste de Crăciun<strong>, &#8220;Spărgătorul de nuci&#8221;</strong> în<strong> <span style="color: #008000">21  ianuarie 2011</span>, la <a target="_blank" rel="nofollow" href="http://salapalatului.ro" >Sala Palatului. </a></strong></p>
<p>Înfiinţat ca o alternativă la baletul  clasic,<strong> <a target="_blank" rel="nofollow" href="http://www.balletonice.spb.ru/english.html" >“The Saint &#8211; Petersburg State Ballet on Ice”</a></strong> realizează  spectacole desăvârşite prin îmbinarea figurilor sportive de patinaj cu  baletul clasic rusesc.</p>
<p>În ultimii cinci ani, această producţie a  fost interpretate cu succes pe cele mai renumite scene din SUA, Canada,  Olanda, Germania, China, Spania, Coreea, Taiwan, Grecia, Portugalia,  Irlanda sau Malta, oferind de fiecare data feeria unică generată de  dansul pe gheaţă a celor mai experimentaţi patinatori din lume.<br />
<strong>The  Saint &#8211; Petersburg State Ballet on Ice </strong>a sustinut peste 7000 de  spectacole la nivel international, prezentand de fiecare data un amestec  remarcabil de forme de arta, oferind inovatie si spectacol.</p>
<p><strong>&#8220;Spărgătorul  de nuci&#8221;,</strong> creat de P.I. Ceaikovsky, a avut premiera pe 6 decembrie  1892, la Teatrul Mariinski din Sankt Petersburg.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.diversbucuresti.ro/opera/spectacolul-spargatorul-de-nuci-pe-scena-si-pe-gheata-3997.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Trei În Ger/ No umăn, no crai @ Memories Lounge</title>
		<link>http://www.diversbucuresti.ro/spectacol/trei-in-ger-no-uman-no-crai-memories-lounge-3974.html</link>
		<comments>http://www.diversbucuresti.ro/spectacol/trei-in-ger-no-uman-no-crai-memories-lounge-3974.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 20 Dec 2010 13:44:06 +0000</pubDate>
		<dc:creator>mada</dc:creator>
				<category><![CDATA[Spectacol]]></category>
		<category><![CDATA[Crăciun]]></category>
		<category><![CDATA[show]]></category>
		<category><![CDATA[umor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.diversbucuresti.ro/?p=3974</guid>
		<description><![CDATA[Teatrul de Artă Bucureşti vă invită miercuri, 22 decembrie, ora 21, la Memories Lounge, la spectacolul Trei În Ger sau, în alte cuvinte, la No umăn, no crai, de temperaturi scăzute.

După literatura și muzica internațională, deja renumiţii George  Constatinescu, Vlad Popescu şi Marius Cordoş prezintă un altfel de  spectacol, “umoristico–muzical”, pentru sărbătoarea de [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Teatrul de Artă Bucureşti</strong> vă invită<strong> <span style="color: #008000">miercuri, 22 decembrie, ora 21</span></strong><span style="color: #008000">, l</span>a Memories Lounge, la spectacolul<strong> Trei În Ger s</strong>au, în alte cuvinte, la <strong>No umăn, no crai,</strong> de temperaturi scăzute.</p>
<p><a href="http://www.diversbucuresti.ro/?attachment_id=12769" rel="attachment wp-att-12769" ><img src="http://artboom.ro/wp-content/uploads/2010/12/TAB-trei-in-ger-498x703.jpg" alt="TAB trei in ger 498x703 Trei În Ger/ No umăn, no crai @ Memories Lounge" width="498" height="703" title="Trei În Ger/ No umăn, no crai @ Memories Lounge" /></a></p>
<p>După literatura și muzica internațională, deja renumiţii <strong>George  Constatinescu, Vlad Popescu şi Marius Cordoş </strong>prezintă un altfel de  spectacol, “umoristico–muzical”, pentru sărbătoarea de Crăciun. Un show  sensibil, amuzant şi interactiv ce se recomandă a fi servit alături de o  cană de vin fiert cu scorțișoară, într-o atmosferă caldă, încărcată de  miros de brad.</p>
<p>Rezervările se fac la numărul de telefon 03180 80 880<br />
Preţul unui bilet este de 20 RON.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.diversbucuresti.ro/spectacol/trei-in-ger-no-uman-no-crai-memories-lounge-3974.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
