<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Jurnal monden despre cultura si viata artistica din Bucuresti - DiversBucuresti.ro&#187; Teatru</title>
	<atom:link href="http://www.diversbucuresti.ro/teatru/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.diversbucuresti.ro</link>
	<description>Jurnal monden.</description>
	<lastBuildDate>Thu, 30 Dec 2010 15:50:09 +0000</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.9.1-RC1</generator>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<xhtml:meta xmlns:xhtml="http://www.w3.org/1999/xhtml" name="robots" content="noindex" />
		<item>
		<title>Programul de sărbători@Radio România Cultural</title>
		<link>http://www.diversbucuresti.ro/teatru/programul-de-sarbatoriradio-romania-cultural-4070.html</link>
		<comments>http://www.diversbucuresti.ro/teatru/programul-de-sarbatoriradio-romania-cultural-4070.html#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 28 Dec 2010 11:34:46 +0000</pubDate>
		<dc:creator>mada</dc:creator>
				<category><![CDATA[Muzică]]></category>
		<category><![CDATA[Program]]></category>
		<category><![CDATA[Teatru]]></category>
		<category><![CDATA[radio]]></category>
		<category><![CDATA[sărbători de iarnă]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.diversbucuresti.ro/?p=4070</guid>
		<description><![CDATA[Sărbătorile de iarnă aduc la Radio România Cultural muzică şi teatru, creaţii clasice şi contemporane, în cadrul unor transmisii maraton, adevărate daruri pentru împătimiţii de cultură.











Pentru că anul 2010 a fost an aniversar Chopin, seria transmisiilor speciale începe, în data de 28 decembrie, cu Adevăratul Chopin&#8230; 24 de ore în compania muzicii la Radio România [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Sărbătorile de iarnă aduc la <a target="_blank" rel="nofollow" href="http://www.radioromaniacultural.ro/" >Radio România Cultural</a> muzică şi teatru, creaţii clasice şi contemporane, în cadrul unor transmisii maraton, adevărate daruri pentru împătimiţii de cultură.</strong></p>
<table>
<tbody>
<tr>
<th><a href="http://www.radioromaniacultural.ro/articole/art.shtml?a=93701&amp;c=1&amp;g=1"><br />
</a></th>
</tr>
<tr>
<td><a target="_blank" rel="nofollow" href="http://www.radioromaniacultural.ro/articole/art.shtml?a=93701&amp;c=1&amp;g=1" ><img class="alignleft" src="http://static.srr.ro/images/articles/1/art-93701-radio-romania-cultural.jpg" alt="art 93701 radio romania cultural Programul de sărbători@Radio România Cultural" width="152" height="152" title="Programul de sărbători@Radio România Cultural" /></a></td>
</tr>
</tbody>
</table>
<p>Pentru că anul 2010 a fost an aniversar Chopin, seria transmisiilor speciale începe, în data de <strong>28 decembrie</strong>, cu Adevăratul Chopin&#8230; 24 de ore în compania muzicii la Radio România Cultural. Veţi putea asculta integral colecţia de 21 de CD-uri The Real Chopin, editată de Institutul Chopin cu ocazia împlinirii  200 de ani de la naşterea compozitorului. Toate interpretările de pe CD-uri au fost realizate în ultimii 5 ani pe instrumente istorice, care erau utilizate în prima jumătate a secolului al XIX-lea, adică în epoca în care a trăit Frederic Chopin.</p>
<p>Pe <strong>29 decembrie</strong> ascultaţi Viaţa e frumoasă &#8211; Maraton de operetă şi musical. Întreaga zi va fi una dedicată acestui vesel şi optimist gen muzical, iar spectacolele programate se bucură de montări şi distribuţii de excepţie cum ar fi: Andrew Lloyd Webber &#8211; &#8220;Fantoma de la Operă&#8221; cu Michael Crawford, Sarah Brightman, Steve Barton, John Savident, dirijor Michael Reed; Leonard Bernstein &#8211; “Poveste din Cartierul de Vest” cu Kiri Te Kanawa, Jose Carreras, Tatiana Troyanos, Kurt Ollmann, Corul si Orchestra dirijate de Leonard Bernstein, Vladimir Cosma &#8211; &#8221; Marius et Fanny&#8221; din distribuţie: Angela Gheorghiu, Roberto Alagna, Orchestra Simfonică din Londra, dirijor Vladimir Cosma.</p>
<p>Pe <strong>30 decembrie</strong>, nume importante şi momente de mare frumuseţe din istoria poeziei româneşti şi universale se aud la Radio România Cultural. Timp de 24 de ore veţi putea asculta, în atmosfera muzicii de jazz, autori citindu-şi versurile, dar şi creaţii poetice în lecturi memorabile într-un Maraton de poezie şi jazz.</p>
<p><strong>În ultima zi din anul 2010</strong>, dar şi în noaptea dintre ani, vor putea fi ascultate pe frecvenţele din toată ţara montări de referinţă ale Teatrului Naţional Radiofonic cu piesele lui William Shakespeare. De la ora 00.00 până la ora 24.00, Radio România Cultural propune tuturor ascultătorilor săi un Maraton teatral Shakespeare cu spectacole memorabile în interpretări remarcabile: George Calboreanu în Regele Lear, Alexandru Giugaru în Nevestele vesele din Windsor, Octavian Cotescu în Neguţătorul din Veneţia, Ştefan Iordache în Richard al III-lea, Constantin Codrescu în Hamlet, Victor Rebengiuc în Macbeth, Adrian Pintea şi Mariana Buruiană în Romeo şi Julieta, Dana Dogaru şi Ion Caramitru în Scorpia îmblânzită, George Constantin în Cum vă place şi Furtuna, două spectacole în regia lui Liviu Ciulei.</p>
<p>Şi pentru că râsul este un excelent antidot pentru stres, proastă dispoziţie, tristeţe şi chiar mahmureală, <strong>în prima zi din an</strong>, Radio România Cultural vă oferă Maratonul de comedie. Vor putea fi ascultate, pe frecvenţele din toată ţara, 18 spectacole radiofonice de referinţă, montate în perioada 1952-2010,  pornind de la marile comedii ale dramaturgilor clasici sau contemporani, români şi străini: de la I.L.Caragiale, Vasile Alecsandri, Tudor Muşatescu, Teodor Mazilu, George Ciprian, Mircea Ştefănescu la Molière, Labiche, Goldoni şi Gogol.</p>
<p>Un alt fel de a vorbi al peliculelor văzute de noi toţi vă propunem pe<strong> 2 ianuarie</strong> când, timp de 24 de ore, va fi un Maraton de muzică de film cu partiturile sonore la  filme ca “Pacientul englez”, “Gladiatorul”, “Ray”, “Callas Forever”, “Mihai Viteazul”,”Stăpânul inelelor”. Compozitori precum Ennio Morricone, Nino Rota, Peter Gabriel, Hans Zimmer, actori si regizori cunoscuţi printre care amintim doar câţiva: Gene Kelly, Martin Scorsese, Luchino Visconti, sunt prezenţe explicite şi implicite ale maratonului de soundtrack ce va popula frecvenţa postului pe parcursul întregii zile.</p>
<p>Pe <strong>3 ianuarie</strong>, maratonul Showcase dramaturgie contemporană romanească aduce, la Radio România Cultural, 30 de spectacole, toate pe texte ale unor dramaturgi români contemporani, montate de regizori cunoscuţi, în intrepretarea marilor actori de astăzi. Matei Vişniec, Adrian Lustig, Cornel Udrea, Radu Macrinici, Ştefan Caraman, Alina Nelega, Lia Bugnar, Marius Damian, Vlad Zografi, Valentin Nicolau, Ana-Maria Bamberger, Teo Herghelegiu ori Ion Sapdaru, Emanuel Pârvu, Petre Barbu, Mimi Brănescu sau chiar Visky András sunt doar o parte dintre dramaturgii ale căror piese au fost montate la Teatrul Naţional Radiofonic</p>
<p>Ziua de <strong>4 ianuarie</strong> este dedicată lui George Bernard Shaw şi lui Oscar Wilde, parafrazându-l pe James Joyce: doi OAMENI DIN DUBLIN.</p>
<p>Pygmalion, Ecaterina cea Mare, Cezar şi Cleopatra, Candida, Ce înseamnã sã fii onest, Salomeea, Soţul ideal sunt numai câteva din piesele pe care le veţi putea aculta în programul special de la ora 00.00 la ora 24, pe care Radio România Cultural îl dedică subtilităţii caustice a satirei, ingeniozităţii paradoxului care caracterizează opera celor doi mari dramaturgi: George Bernard Shaw şi Oscar Wilde</p>
<p>Seria maratoanelor de sărbători se va încheia cu Maratonul Light Opera difuzat în ziua de <strong>5 ianuarie</strong>.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.diversbucuresti.ro/teatru/programul-de-sarbatoriradio-romania-cultural-4070.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Shakespeare şi muzica@Radio România Cultural</title>
		<link>http://www.diversbucuresti.ro/spectacol/shakespeare-si-muzicaradio-romania-cultural-4007.html</link>
		<comments>http://www.diversbucuresti.ro/spectacol/shakespeare-si-muzicaradio-romania-cultural-4007.html#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 22 Dec 2010 15:14:05 +0000</pubDate>
		<dc:creator>mada</dc:creator>
				<category><![CDATA[Spectacol]]></category>
		<category><![CDATA[Teatru]]></category>
		<category><![CDATA[dramaturgie universală]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.diversbucuresti.ro/?p=4007</guid>
		<description><![CDATA[Duminică, 26 decembrie 2010, la ora 19.00, la Radio România Cultural, Teatrul Naţional Radiofonic a programat o nouă emisiune din seria Clasicii dramaturgiei universale: Shakespeare şi muzica. Realizatori: Puşa Roth şi Costin Tuchilă

Ne putem imagina, în baza datelor existente, că  scena elisabetană era un loc în care sincretismul artelor, reînviere a  sincretismului elin [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><span style="color: #008000"><strong>Duminică, 26 decembrie 2010, la ora 19.00</strong></span>, la <strong><a target="_blank" rel="nofollow" href="http://www.radioromaniacultural.ro/" >Radio România Cultural</a>,</strong> Teatrul Naţional Radiofonic a programat o nouă emisiune din seria <strong><span style="color: #008000">Clasicii dramaturgiei universale</span>: <em>Shakespeare şi muzica.</em> Realizatori: Puşa Roth şi Costin Tuchilă</strong></p>
<div><img class="alignleft" src="http://static.srr.ro/images/articles/5/art-93521-ilustratie-shakespeare.jpg" alt="art 93521 ilustratie shakespeare Shakespeare şi muzica@Radio România Cultural" width="250" height="323" align="left" title="Shakespeare şi muzica@Radio România Cultural" /></div>
<p>Ne putem imagina, în baza datelor existente, că  <strong>scena elisabetană </strong>era un loc în care <strong>sincretismul artelor,</strong> reînviere a  sincretismului elin în tipare renascentiste, devenea fapt firesc. E  limpede că în acest context muzica dobândea un rol, dacă nu prioritar,  important. Sunt cunoscute &#8220;pasajele muzicale&#8221; din piesele lui  Shakespeare, de altfel piese muzicale de sine stătătoare. În Hamlet, în  Romeo şi Julieta, în Visul unei nopţi de vară, în Othello, în Furtuna,  în Cum vă place, în A douăsprezecea noapte, în Mult zgomot pentru nimic,  chiar în Regele Lear, apăreau astfel de &#8220;treceri&#8221; muzicale. Putem  presupune că în toate piesele muzica era prezentă. Actorii erau în mod  sigur înzestraţi cu darul de a cânta melodiile fixate prin tradiţie, pe  care spectatorul epocii le aştepta, dar şi cu talentul de a improviza  acompaniindu-se singuri la lăută sau chitară, când nu exista  posibilitatea aducerii câtorva muzicieni de profesie. Istoriile  literaturii engleze, studiile speciale consemnează rolul muzicii vocale  şi instrumentale în piesele lui Shakespeare: &#8220;«ariile» sunt executate  îndeosebi de nobili, trompetele anunţă evenimente solemne, «cântecele»  din tragedii se asociază cu stări sufleteşti anormale (cum ar fi  cântecul Ofeliei, reprezentând o culminaţie tragică)&#8221;. Nu este exclus ca  Shakespeare însuşi să fi avut cunoştinţe muzicale practice (era totuşi  om al Renaşterii). &#8220;Este sigur că Shakespeare ştia foarte multe despre  muzică şi este cât se poate de logic să presupunem că se pricepea să  cânte la cel puţin un instrument&#8221;, scrie F. E. Halliday.</p>
<p>Nebunia şi moartea Ofeliei sunt însoţite în Hamlet  de muzică, incluzând aici atât rolul de element de construcţie dramatică  dobândit de fragmentul muzical, cât şi un simbolism muzical spre care  este condus personajul. Această funcţie multiplă îndeplinită de muzică,  adică de semnalare a unei stări în mod direct sau aluziv, de înlesnire a  ideilor şi tensiunilor dramatice şi de suprapunere a necesarului plan  simbolic, destinat a &#8220;trezi conştiinţa&#8221; se întâlneşte în multe dintre  piesele lui Shakespeare, ca de altfel şi la alţi autori elisabetani.  Exista un fond comun de cântece tradiţionale, binecunoscute publicului,  probabil populare sau al căror autor nu mai conta datorită popularităţii  melodiei respective, pe care dramaturgii şi-l însuşeau. Contextul  folosirii lor diferă de la un scriitor la altul, capacitatea lor de a  intra în relaţie cu desfăşurarea dramei, cu temele şi ideile ei fiind  responsabilă de particularităţile tratării. Muzica este astfel asimilată  structurii interioare a dramei şi problemelor de conştiinţă pe care ea  le pune. De măsura în care &#8220;citatul&#8221; muzical depăşeşte nivelul  ornamentului depind coerenţa superioară dar şi profunzimea unei piese de  Shakespeare în comparaţie cu cele ale contemporanilor săi.</p>
<p>Pe lângă comentarii critice şi fragmente din  spectacole ale <strong>Teatrului Naţional Radiofonic (</strong>A douăsprezecea noapte,  Hamlet, Cum vă place, Regele Lear, Furtuna), veţi putea asculta şi <strong> cântece</strong> din piesele lui Shakespeare în interpretarea<strong> Studioului de  Muzică Veche. </strong>Aceste cântece, unele indicate în text, altele presupuse  în spectacolele din epoca elisabetană, au devenit tradiţionale în  montările cu piese de Shakespeare din teatrul englez.</p>
<div>
<ul>
<li>Amănunte despre seria de emisiuni <strong>Clasicii dramaturgiei universale</strong>: <a target="_blank" rel="nofollow" href="http://tnr.srr.ro/emisiuni/es-index.shtml?sh=305&amp;st=2" >http://tnr.srr.ro/emisiuni/es-index.shtml?sh=305&amp;st=2</a></li>
</ul>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.diversbucuresti.ro/spectacol/shakespeare-si-muzicaradio-romania-cultural-4007.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>&#8220;Vrăjitoarea şi călugărul&#8221; @Radio România Cultural</title>
		<link>http://www.diversbucuresti.ro/teatru/vrajitoarea-si-calugarul-radio-romania-cultural-3989.html</link>
		<comments>http://www.diversbucuresti.ro/teatru/vrajitoarea-si-calugarul-radio-romania-cultural-3989.html#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 21 Dec 2010 10:11:53 +0000</pubDate>
		<dc:creator>mada</dc:creator>
				<category><![CDATA[Teatru]]></category>
		<category><![CDATA[dramaturgi români]]></category>
		<category><![CDATA[premieră]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.diversbucuresti.ro/?p=3989</guid>
		<description><![CDATA[&#8220;Vrăjitoarea şi călugărul&#8221; de Dumitru Radu Popescu este un spectacol radiofonic realizat în cadrul proiectului Dramaturgi români contemporani, difuzat la Radio România Cultural, joi, 23 decembrie 2010, de la ora 19.00.
Adaptarea radiofonică este semnată de Magda Duţu. Regia artistică: Toma Enache.
În distribuţie: Mariana Mihuţ, Victor Rebengiuc, Mircea Rusu.
Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia  muzicală: [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong><span style="color: #008000">&#8220;Vrăjitoarea şi călugărul&#8221;</span> </strong>de Dumitru Radu Popescu este un spectacol radiofonic realizat în cadrul proiectului <strong>Dramaturgi români contemporani, </strong>difuzat la <a target="_blank" rel="nofollow" href="http://www.radioromaniacultural.ro/" ><strong>Radio România Cultural,</strong></a> <span style="color: #008000"><strong>joi, 23 decembrie 2010, de la ora 19.00.</strong></span></p>
<p>Adaptarea radiofonică este semnată de Magda Duţu. Regia artistică: Toma Enache.</p>
<p><strong>În distribuţie: Mariana Mihuţ, Victor Rebengiuc, Mircea Rusu.</strong></p>
<p>Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia  muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu.  Redactor şi coordonator de proiect: Magda Duţu.</p>
<div><img class="alignleft" src="http://static.srr.ro/images/articles/5/art-93171-vrajitoarea.jpg" alt="art 93171 vrajitoarea Vrăjitoarea şi călugărul @Radio România Cultural" width="270" height="270" align="left" title="Vrăjitoarea şi călugărul @Radio România Cultural" /></div>
<p><em><strong>Dumitru Radu Popescu</strong> &#8211; unul dintre cei mai  apreciaţi dramaturgi români contemporani &#8211; scriitor, prozator,  publicist, de-a lungul carierei sale, redactor la revista &#8220;Steaua&#8221; din  Cluj, redactor-şef al revistei &#8220;Tribuna&#8221; din Cluj şi al revistei  &#8220;Contemporanul&#8221;, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România în  perioada 1981-1990 şi din 2006, director general al Editurii Academiei  Române &#8211; este semnatarul atâtor volume de povestiri, romane, piese de  teatru, scenarii de film, poeme, eseuri, textele sale fiind asociate  curentului numit realism magic.</em></p>
<p>Piesa<strong>&#8220;Vrăjitoarea şi călugărul&#8221;- </strong>este cea mai  recentă creaţie a sa; un text încărcat de simboluri şi semnificaţii,  actual şi modern &#8211; dedicat actriţei Mariana Mihuţ, pentru care  dramaturgul manifestă o aleasă consideraţie şi admiraţie. De altfel,  cele trei personaje conturate oferă partituri dramatice deosebite celor  trei actori distribuiţi, reliefând  consideraţii despre noţiunile   promovate de textul lui Dumitru Radu Popescu: iubirea, credinţa,  speranţa, percepţia vieţii.</p>
<p>Misterul şi spectaculosul, intriga bogată, poeticul  prezent prin simboluri, plasat în centrul notaţiilor realiste &#8211; sunt  elemente ce caracterizează şi particularizează construcţia dramatică ce  stă la baza acestui spectacol radiofonic.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.diversbucuresti.ro/teatru/vrajitoarea-si-calugarul-radio-romania-cultural-3989.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Yuriy Kordonskiy şi Andrei Şerban revin la Teatrul Bulandra</title>
		<link>http://www.diversbucuresti.ro/spectacol/yuriy-kordonskiy-si-andrei-serban-revin-la-teatrul-bulandra-3968.html</link>
		<comments>http://www.diversbucuresti.ro/spectacol/yuriy-kordonskiy-si-andrei-serban-revin-la-teatrul-bulandra-3968.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 20 Dec 2010 13:32:59 +0000</pubDate>
		<dc:creator>mada</dc:creator>
				<category><![CDATA[Spectacol]]></category>
		<category><![CDATA[Teatru]]></category>
		<category><![CDATA[avanpremieră]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.diversbucuresti.ro/?p=3968</guid>
		<description><![CDATA[Regizorii Yuriy Kordonskiy şi Andrei Şerban se întorc la Teatrul  Bulandra din Capitală, cu două spectacole, la începutul acestui an, &#8220;Să  mă înmormântaţi pe după plintă&#8221;, respectiv &#8220;Ivanov&#8221;, a declarat  pentru MEDIAFAX directorul instituţiei de spectacole, Alexandru Darie.
Directorul Teatrului Bulandra va prezenta şi un spectacol regizat de el, &#8220;Din însemnările unui necunoscut&#8221;, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Regizorii Yuriy Kordonskiy şi Andrei Şerban se întorc la <a target="_blank" rel="nofollow" href="http://bulandra.ro" >Teatrul  Bulandra </a>din Capitală, cu două spectacole, la începutul acestui an, &#8220;Să  mă înmormântaţi pe după plintă&#8221;, respectiv &#8220;Ivanov&#8221;, a declarat  pentru<a target="_blank" rel="nofollow" href="http://mediafax.ro" > MEDIAFAX </a>directorul instituţiei de spectacole, Alexandru Darie.</strong></p>
<p>Directorul Teatrului Bulandra va prezenta şi un spectacol regizat de el, &#8220;Din însemnările unui necunoscut&#8221;, după Feodor Dostoievski, pe 20 februarie. Din distribuţia acestui spectacol fac parte Tamara Buciuceanu, Virgil Ogăşanu şi Mihai Constantin. Scenografia este semnată de Maria Miu.</p>
<p>Spectacolul &#8220;Să mă înmormântaţi pe după plintă&#8221; este realizat după romanul omonim de Pavel Sanaev, are premiera, cel mai probabil, pe 15 ianuarie şi îi are în rolurile principale pe Mariana Mihuţ şi Marian Râlea. Scenografia este semnată de Nina Brumuşilă.</p>
<p>Totodată, &#8220;Ivanov&#8221;, după A. P. Cehov, va avea premiera, cel mai probabil, pe 30 ianuarie şi îi are în distribuţie pe Vlad Ivanov şi Victor Rebengiuc. Costumele sunt semnate de Carmencita Brojboiu.</p>
<p>Regizorul ucrainean <a target="_blank" rel="nofollow" href="http://www.bulandra.ro/ro/biografii/yuri_kordonski.htm" >Yuriy Kordonskiy(foto) </a>a mai montat la Bulandra, spectacolele &#8220;Unchiul Vania&#8221; (2001), după Cehov, &#8220;Căsătoria&#8221; (2003), după Gogol, şi &#8220;Crimă şi pedeapsă&#8221; (2006), după F.M. Dostoievski.</p>
<p style="text-align: center"><img class="aligncenter" src="http://agenda.liternet.ro/imagini04/atelierkordonskiy3.jpg" alt="atelierkordonskiy3 Yuriy Kordonskiy şi Andrei Şerban revin la Teatrul Bulandra" width="600" height="400" title="Yuriy Kordonskiy şi Andrei Şerban revin la Teatrul Bulandra" /></p>
<p>Andrei Şerban a montat, în urmă cu doi ani, la Bulandra, spectacolul &#8220;Lear&#8221;, cu o distribuţie exclusiv feminină</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.diversbucuresti.ro/spectacol/yuriy-kordonskiy-si-andrei-serban-revin-la-teatrul-bulandra-3968.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
