DiversBucureşti

Bucureşti, 19 aprilie – 19 mai

De anul trecut, imPRINT a devenit un proiect socio-cultural prin abordarea unor teme extrem de actuale ce sugerează problemele cu care se confruntă mai ales tinerii. Astfel că, la cea de-a doua ediţie, participanţii au avut de promovat cititul. Păstrând aceeaşi linie tematică, ediţia de anul acesta îşi propune să promoveze în rândul tinerilor şi chiar prin intermediul lor, mersul la teatru. Tema “Hai la teatru!”a fost aleasă pentru a promova în rândul studenţilor o formă de artă destul de neglijată în ultimul timp – teatrul, dar şi pentru a-i încuraja să participe la spectacole, să redescopere frumuseţea acestei manifestări culturale.

imPRINT este un concurs online de printuri, care anul acesta ajunge la cea de-a treia ediţie. El s-a născut din dorinţa de a promova artele vizuale ca modalitate de comunicare în domeniul publicităţii. Concursul îşi doreşte să arate tinerilor pasionaţi de arte vizuale (desen, pictură, fotografie) că îşi pot folosi talentul pentru a promova diverse teme şi pentru a realiza astfel materiale publicitare. Astfel, Imprint doreşte să le arate acestor
tineri că pot urma şi o carieră în publicitate, advertising, marketing etc.

• Această ediţie se va desfăşura între două conferinţe: una de lansare a proiectului, care va avea loc pe 26 aprilie, şi una de premiere care va avea loc pe 21 mai.

• Pot participa studenţi, cu vârste cuprinse între 18-25 de ani, pasionaţi de publicitate, cu talent artistic si cu simţ al răspunderii sociale. Ei sunt revoluţionari, creativi şi doresc să schimbe ceva prin arta lor. Participanţii trebuie să fie studenţi la o facultate din România. Nu exista un număr limitat de participanţi, dar în finală vor ajunge doar 10 persoane.

Organizatorii de concerte din România au anunţat o serie de show-uri susţinute de nume mari ale scenei internaţionale ce vor ajunge şi la Bucureşti, precum AC/DC, Elton John şi Eric Clapton & Steve Winwood, Aerosmith şi Cranberries,anunţă agenţia Mediafax.

sursa:  www.adevarul.ro

2010, anul care consfinţeşte trecerea cinematografiei în era 3D, marchează împlinirea unui veac de la naşterea Cetăţii Filmului. La 10 martie s-a împlinit un secol de la premiera celei dintâi producţii realizate la Hollywood: „In Old California“, în regia lui D.W. Griffith.

Părintele fondator al Cetăţii Filmului, David Wark Griffith (1875-1948) venea pe Coasta de Vest a SUA în 1910, în calitate de partener al Biograph Company – prima firmă din lume specializată în producţia şi proiecţia de cinema – pentru a filma în însorita Californie. Regizorul a descoperit din întâmplare locul unde s-a dezvoltat actualul Hollywood – la vremea respectivă o mică localitate agricolă, cu plantaţii de citrice şi climă prietenoasă.

Vezi aici imagini de la începuturile Hollywoodului

„In Old California”, filmul lui Griffith despre drama unei femei de origine hispanică, în America secolului al XIX-lea, a devenit „piatra de temelie” a Cetăţii Filmului. După patru ani, Griffith se răzvrătea împotriva Biograph Company, întrucât studiourile se opuneau iniţiativei sale de a realiza filme mai lungi (durata standard nu depăşea 40-50 de minute). Potrivit unuia dintre starurile vremii, actriţa Lillian Gish (1893-1993), „Biograph ridica obiecţii pe considerentul că un film mai lung putea afecta vederea spectatorilor”.

Încăpăţânat, Griffith realiza în 1915 primul lung metraj din istoria cinemaului – „Naşterea unei naţiuni” („The Birth of a Nation”), axat pe problematica războiului civil. Cu un succes fulminant, filmul a devenit primul „blockbuster” al tuturor timpurilor şi a creat, la rândul lui, istorie, servind ca sursă de inspiraţie pentru Margaret Mitchell, autoarea romanului „Pe aripile vântului”.

Pelicula revoluţionară a lui Griffith a reprezentat lozul câştigător şi pentru un întreprinzător al vremii, Louis B. Mayer, care a cumpărat o parte din drepturile de distribuţie, iar cu profitul realizat a pus pe picioare studiourile Metro Goldwyn Mayer (MGM).

Premiile Academiei

În mai 1927, lua naştere Academia Americană de Film, ca o organizaţie non-profit, cu 36 de membri, prezidaţi de actorul Douglas Fairbanks senior (1883-1939). Primele distincţii – cunoscute acum ca premiile Oscar – au fost acordate în 1929, în prezenţa unei asistenţe restrânse.

Astăzi, Academia are peste 6.000 de membri onorifici, iar ceremonia Oscarurilor este urmărită anual de peste un miliard de telespectatori. Hollywoodul a creat o industrie complexă şi a inventat un nou produs cultural: „starul de film” – figura emblematică, ce fascinează şi acaparează atenţia colectivă.

Mecanismele seducţiei

Fabrica de iluzii a „ambalat” în ţiplă actriţe şi actori care au făcut carieră şi au scris istorie, nu doar prin rolurile din filme, ci şi prin existenţele lor – de multe ori dramatice – desfăşurate ostentativ sub lumina reflectoarelor.

De la stele ale secolului trecut, precum Greta Garbo, Vivien Leigh, Charlie Chaplin, Clark Gable, Orson Wells, Marylin Monroe, la vedetele moderne, ca Meryl Streep, Robert de Niro, Dustin Hoffman sau Clint Eastwood, istoria cinematografiei rămâne intim asociată cu statutul iconic al starului de cinema.

Publicitate devenită simbol

Anul 1923 marca apariţia unui element emblematic: însemnul grafic, cu litere de 14 metri înălţime, care tronează pe dealurile din vecinătatea Cetăţii Filmului. Ansamblul „Hollywoodland” a fost creat iniţial în scop publicitar, pentru o firmă imobiliară. Semnul a devenit emblematic, iar ultimele patru litere au fost înlăturate în 1949, în urma unei „renovări”.

În mod paradoxal, astăzi emblema se află la un pas de demolare din cauza unor dispute cu privire la terenul pe care este amplasată. O organizaţie civică încearcă acum să salveze simbolul şi derulează o campanie de strângere de fonduri, la care au contribuit şi vedete precum regizorul Steven Spielberg sau actorul Tom Hanks.

UNITER – Uniunea Teatrală din România are plăcerea să vă aducă la cunoştinţă că anul acesta, Gala Premiilor UNITER, ediţia a XVIII-a, va avea loc LUNI, 19 APRILIE 2010.

Juriul format din criticii Ion Cocora, Mircea Morariu şi Doina Papp, desemnat pentru a face nominalizările pentru această ediţie a Galei Premiilor UNITER,  a decis următoarele:

Debut

Cristina Florea pentru rolul Tyler din spectacolul Nişte fete, producţie a Teatrului „George Ciprian”, Buzău şi a Asociaţiei “Catharsis”

David Schwartz pentru regia spectacolul România, te pup! la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi

Crina Semciuc pentru rolul Lena din spectacolul Leonce şi Lena la Teatrul de Comedie, Bucureşti

Cea mai bună scenografie

Ştefan Caragiu pentru scenografia spectacolului Aniversarea la Teatrul „Nottara”, Bucureşti

Adriana Grand pentru scenografia spectacolului Rosencrantz şi Guildenstern sunt morţi la Teatrul Maghiar „Csiky Gergely”, Timişoara

Iuliana Vâlsan pentru scenografia spectacolului Herr Paul la Teatrul Tineretului, Piatra Neamţ

Cel mai bun actor în rol secundar

József Bíró pentru rolul Cebutikin din spectacolul Trei surori la Teatrul de Nord – Secţia maghiară, Satu Mare

Vlad Ivanov pentru rolul Doctorul din spectacolul Un duel la Teatrul Naţional Bucureşti

Gelu Niţu pentru rolul Pavel Feodorovici Obolianinov din spectacolul Casa Zoikăi la Teatrul de Comedie, Bucureşti

Cea mai bună actriţă în rol secundar

Ana Ciontea pentru rolul Maria din spectacolul Un duel la Teatrul Naţional Bucureşti

Catrinel Dumitrescu pentru rolul Else din spectacolul Aniversarea la Teatrul „Nottara”, Bucureşti

Emilia Popescu pentru rolul Alla Vadimovna din spectacolul Casa Zoikăi la Teatrul de Comedie, Bucureşti

Cel mai bun actor în rol principal

Ionuţ Caras pentru rolul L. Gurevici din spectacolul Noaptea Walpurgiei sau Paşii Comandorului la Teatrul Naţional „Lucian Blaga”, Cluj-Napoca

Mihai Constantin pentru rolul Clov din spectacolul Sfârşit de partidă la Teatrul Metropolis, Bucureşti

George Mihăiţă pentru rolul Alexandr Tarasovici Ametistov din spectacolul Casa Zoikăi la Teatrul de Comedie, Bucureşti

Cea mai bună actriţă în rol principal

Virginia Mirea pentru rolul Zoia Denisovna Pelţ din spectacolul Casa Zoikăi la Teatrul de Comedie, Bucureşti

Ofelia Popii pentru rolul Bess din spectacolul Breaking the Waves sau Viaţa binecuvântată a lui Bess la Teatrul Naţional „Radu Stanca”, Sibiu

Sanda Toma pentru rolul Kate Keller din spectacolul Toţi fiii mei la Teatrul Naţional Bucureşti

Cea mai bună regie

Alexandru Dabija pentru regia spectacolului Pyramus & Thisbe 4 you la Teatrul Odeon, Bucureşti

Victor Ioan Frunză pentru regia spectacolului Rosencrantz şi Guildenstern sunt morţi la Teatrul Maghiar „Csiky Gergely”, Timişoara

Vlad Massaci pentru regia spectacolului Aniversarea la Teatrul „Nottara”, Bucureşti

Cel mai bun spectacol

Aniversarea la Teatrul „Nottara”, Bucureşti

Breaking the Waves sau Viaţa binecuvântată a lui Bess la Teatrul Naţional „Radu Stanca”, Sibiu

Rosencrantz şi Guildenstern sunt morţi la Teatrul Maghiar „Csiky Gergely”, Timişoara

Cel mai bun Spectacol Teatru radiofonic

„Caii la fereastră” de Matei Vişniec, regia Gavriil Pinte la SRR

„Delir în doi… în trei, în câţi vrei” de Eugène Ionesco, regia Attila Vizauer la SRR

„Despre senzaţia de elasticitate când păşim peste cadavre” de Matei Vişniec, regia Mihai Lungeanu la SRR