sursa: www.adevarul.ro
Părintele fondator al Cetăţii Filmului, David Wark Griffith (1875-1948) venea pe Coasta de Vest a SUA în 1910, în calitate de partener al Biograph Company - prima firmă din lume specializată în producţia şi proiecţia de cinema - pentru a filma în însorita Californie. Regizorul a descoperit din întâmplare locul unde s-a dezvoltat actualul Hollywood - la vremea respectivă o mică localitate agricolă, cu plantaţii de citrice şi climă prietenoasă.
Vezi aici imagini de la începuturile Hollywoodului
„In Old California”, filmul lui Griffith despre drama unei femei de origine hispanică, în America secolului al XIX-lea, a devenit „piatra de temelie” a Cetăţii Filmului. După patru ani, Griffith se răzvrătea împotriva Biograph Company, întrucât studiourile se opuneau iniţiativei sale de a realiza filme mai lungi (durata standard nu depăşea 40-50 de minute). Potrivit unuia dintre starurile vremii, actriţa Lillian Gish (1893-1993), „Biograph ridica obiecţii pe considerentul că un film mai lung putea afecta vederea spectatorilor”.
Încăpăţânat, Griffith realiza în 1915 primul lung metraj din istoria cinemaului - „Naşterea unei naţiuni” („The Birth of a Nation”), axat pe problematica războiului civil. Cu un succes fulminant, filmul a devenit primul „blockbuster” al tuturor timpurilor şi a creat, la rândul lui, istorie, servind ca sursă de inspiraţie pentru Margaret Mitchell, autoarea romanului „Pe aripile vântului”.
Pelicula revoluţionară a lui Griffith a reprezentat lozul câştigător şi pentru un întreprinzător al vremii, Louis B. Mayer, care a cumpărat o parte din drepturile de distribuţie, iar cu profitul realizat a pus pe picioare studiourile Metro Goldwyn Mayer (MGM).
Premiile Academiei
În mai 1927, lua naştere Academia Americană de Film, ca o organizaţie non-profit, cu 36 de membri, prezidaţi de actorul Douglas Fairbanks senior (1883-1939). Primele distincţii - cunoscute acum ca premiile Oscar - au fost acordate în 1929, în prezenţa unei asistenţe restrânse.
Astăzi, Academia are peste 6.000 de membri onorifici, iar ceremonia Oscarurilor este urmărită anual de peste un miliard de telespectatori. Hollywoodul a creat o industrie complexă şi a inventat un nou produs cultural: „starul de film” - figura emblematică, ce fascinează şi acaparează atenţia colectivă.
Mecanismele seducţiei
Fabrica de iluzii a „ambalat” în ţiplă actriţe şi actori care au făcut carieră şi au scris istorie, nu doar prin rolurile din filme, ci şi prin existenţele lor - de multe ori dramatice - desfăşurate ostentativ sub lumina reflectoarelor.
De la stele ale secolului trecut, precum Greta Garbo, Vivien Leigh, Charlie Chaplin, Clark Gable, Orson Wells, Marylin Monroe, la vedetele moderne, ca Meryl Streep, Robert de Niro, Dustin Hoffman sau Clint Eastwood, istoria cinematografiei rămâne intim asociată cu statutul iconic al starului de cinema.
Publicitate devenită simbol
Anul 1923 marca apariţia unui element emblematic: însemnul grafic, cu litere de 14 metri înălţime, care tronează pe dealurile din vecinătatea Cetăţii Filmului. Ansamblul „Hollywoodland” a fost creat iniţial în scop publicitar, pentru o firmă imobiliară. Semnul a devenit emblematic, iar ultimele patru litere au fost înlăturate în 1949, în urma unei „renovări”.
În mod paradoxal, astăzi emblema se află la un pas de demolare din cauza unor dispute cu privire la terenul pe care este amplasată. O organizaţie civică încearcă acum să salveze simbolul şi derulează o campanie de strângere de fonduri, la care au contribuit şi vedete precum regizorul Steven Spielberg sau actorul Tom Hanks.
