DiversBucureşti

Icoanele prezentate în expoziţie au fost descoperite de către scriitorul Toma George Maiorescu în a doua jumătate a anilor ‘60 în urma unor cercetări sistematice în doua sate, Ştinotari şi Cărbunari, situate pe Muntele Gheorghe (Munţii Banatului). Locuitorii celor două sate, cunoscuţi sub numele de bufeni, erau olteni veniţi în sudul Banatului şi a căror ocupaţie era cărbunăritul. Este foarte probabil că a existat în zonă un centru de pictură a icoanelor pe sticlă, în apropierea Muntelui Gheorghe.

Multe dintre acestea cuprind scene din Vechiul Testament, care nu au mai fost abordate de meşterii ţărani de până atunci, remarcându-se printr-o “libertate absolut fantastică de desen şi culoare” (culori tari roşu, albastru şi verde), dar şi printr-o certă influenţă catolică.

Majoritatea icoanelor din această colecţie – cea mai veche este datată 1838 – sunt pictate pe sticlă, colecţionarul fiind atras de ele datorită “libertăţii de expresie formidabilă a iconarilor”.

Expoziţia poate fi vizitată până pe 7 ianuarie, de marţi până duminică, între orele 9:00 şi 17:00, la Sala Irina Nicolau. Intrarea este liberă.

Sala Radio, Sâmbătă, 4 Decembrie

Grigore Leşe s-a născut în Ţara Lăpuşului şi a trăit în sat, după obiceiurile ţărăneşti, o bună bucată de vreme. Apoi, a venit la şcoli înalte, în Bucureşti. A studiat fagotul la Academia de Muzică “Gheorghe Dima”, a aprofundat devenind Doctor în Muzică Summa Cum Laude. De ani, predă cursul de etnomuzicologie la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, realizează seria de televiziune “La porţile ceriului”, la TVR Cultural (Marele Premiu al Asociaţiei Profesioniştilor de Televiziune din România – 2007) şi emisiunile “Drumurile lui Leşe” la Radio România Actualităţi, respectiv “Lumea şi muzica tradiţională” la Radio România Cultural. Pe 4 decembrie, la Studioul de Concerte “Mihail Jora” (Sala Radio – str. General Berthlot nr.60), de la ora 19.00, se aud Cântece de ascultare, despre păstori, “picurari”, dragoste, dor, înstrăinare.

Pe scenă, vor urca oameni cu tălpile tocite de drumuri, cu mâini asprite de munca pământului, oameni fără dichisuri şi podoabe. Singurele lor rafinamente sunt în cântec, pe care îl abordează cu naturaleţea cu care noi bem apă sau respirăm. Sunt adunaţi de pretutindeni: Maramureş, Râşca, Cogealac.Pe toţi i-a găsit Grigore Leşe, în preumblările lui, La porţile ceriului.

Grigore Leşe s-a născut în Ţara Lăpuşului şi a trăit în sat, după obiceiurile ţărăneşti, o bună bucată de vreme. Apoi, a venit la şcoli înalte, în Bucureşti. A studiat fagotul la Academia de Muzică “Gheorghe Dima”, a aprofundat devenind Doctor în Muzică Summa Cum Laudae. De ani, predă cursul de etnomuzicologie la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, realizează seria de televiziune “La porţile ceriului”, la TVR Cultural (Marele Premiu al Asociaţiei Profesioniştilor de Televiziune din România – 2007) şi emisiunile “Drumurile lui Leşe” la Radio România Actualităţi, respectiv “Lumea şi muzica tradiţională” la Radio România Cultural.Tot ce a făcut şi va face Grigore Leşe vine din dorinţa şi din nevoia de a identifica şi de a păstra autenticul, rădăcinile culturale ale acestui spaţiu. Muzica pe care o caută nu este populară, ci ţărănească. Aproape uitată, muzica promovată de Leşe are darul de a desfereca tainiţele sufletului, oferind noi perspective asupra lumii şi schimbând stări.
Grigore Leşe crede că nu putem fi vii, reali, adevăraţi, dacă uităm de unde venim, aşa că el caută în străfundurile fiinţei, cercetează adâncurile şi înălţimile dinlăuntru.”Cred că un popor care îşi uită tradiţiile este în pericol de a se nărui. De aceea cred că pentru fiecare dintre noi întoarcerea la obârşii este obligatorie. Cred că spre obârşii urci, nu cobori, căci pentru a-ţi putea atinge rădăcinile trebuie să-ţi înalţi sufletul. Cred în sensibilitatea, în emoţia şi în forţa de creaţie a poporului meu. Cred cu tărie că menirea mea în această lume este să-mi înnobilez strămoşii prin cântec” – Grigore Leşe.Grigore Leşe este muzicolog. Demersurile sale de cercetare sunt cele ale unui om de ştiinţă. Aromânii Fârşeroţi din Cogealac performează cântarea polifonică. Sunt printre ultimii care mai ştiu să o facă. Cel mai tânăr are 82 de ani. Ansamblul Iza din Maramureş a fost invitat pe toate teritoriile lumii pentru a cânta muzica ţărănească. Grupul bărbătesc din Râşca cântă colinde străvechi din Ţara de Sus a Moldovei, pe care le zice aşa cum a învăţat de la moşi. Seria “Ultimii rapsozi” a debutat cu sprijinul Institutului Cultural Român. În cadrul acesteia, Grigore Leşe regiza pe viu un spectacol spontan, invitând muzicanţii din ţară să se exprime, dozând şi alternând genurile muzicale.

Spectacolul din 4 decembrie, de la Sala Radio, este unul special. Grigore Leşe a acceptat să renunţe la luciditatea omului de ştiinţă, în favoarea emoţiei de artist. Leşe vine să horească, să cânte cu noduri, să zâmbească, să jelească, să colinde. Vine cu cu toaca şi cu alte instrumente, dar, mai ales, cu vocea sa minunată.
Spectacolul este realizat în coproducţie cu Radio România şi TVR Cultural.

Biletele se distribuie exclusiv prin Reţeaua Eventim: magazinele Germanos, Orange, Vodafone, Domo, librăriile Humanitas şi online pe www.eventim.ro.

Parcul Cişmigiu, 5 – 25 decembrie 2010

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, Primăria Municipiului Bucureşti şi ArCuB – Centrul de Proiecte Culturale ne invită la evenimentul

“Cred în Moş Crăciun”, ajuns la cea de-a noua ediţie.
În acest an, Parcul Cişmigiu devine din nou tărâmul poveştilor de iarnă. Chiar de la intrarea în parc, Bradul de Crăciun le urează bun venit tuturor, alături de îndrăgite personaje de basm (îngeraşi, cerbi, pinguini, oameni de zăpadă, personaje de poveste).
Anul acesta, aprinderea luminilor de sărbătoare în oraş are loc în data de 5 decembrie. În aceeaşi zi, se deschide mult aşteptatul Târg de Crăciun, unul dintre principalele repere ale manifestării.     Într-un spaţiu magic, creat special pentru sărbătorile de iarnă, vizitatorii pot admira Bradul, Sania Moşului, Ieslea Naşterii Domnului şi Casa lui Moş Crăciun (Fabrica de Îngeri din Chioşcul central al Parcului Cişmigiu).

Într-un spaţiu magic, creat special pentru sărbătorile de iarnă, vizitatorii pot admira Bradul, Sania Moşului, Ieslea Naşterii Domnului şi Casa lui Moş Crăciun (Fabrica de Îngeri din Chioşcul central al Parcului Cişmigiu).

Pe scena amenajată lânga patinoar cântă colindători, coruri laice şi religioase, trupe folk şi pop-rock, precum şi numeroşi solişti îndrăgiţi.

Printre artiştii ce urcă pe scenă se numără: Direcţia 5, Narcisa Suciu, Radu Ille, Hara, Gabriel Cotabiţă & Andrei Tudor Band, Ioan Gyuri Pascu, Bere Gratis, Brass Quintet şi Corurile Sound, Evangelia, Consonance.

Muzeul Ţăranului Român, 3 – 5 decembrie 2010

De vineri, 3 decembrie, până duminică, 5 decembrie, de la 10 dimineaţa la 6 după-amiaza, sunteţi aşteptaţi la marele “Târg de Sfântul Nicolae”, de la Muzeul Ţăranului Român.

Peste 150 de meşteri olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari din toată ţara, vin cu împletituri din pănuşe, măşti, jucării, sorcove, fluiere, ocarine, cavale, clopoţei şi zurgălăi; cu marame, ii, catrinţe, cămăşi, fote, podoabe, opinci, cergi, ştergare şi scoarţe; cu străchini, blide, căuce şi oale de sarmale; cu coşuri de nuiele; cu pristolnice şi icoane; cu mobilier pictat, lăicere şi lăzi de zestre; cu chimire şi genţi; cu alambicuri, blidare, lingurare, sărăriţe şi piperniţe.
De-ale gurii aduc: turtă dulce, cozonaci, miere, plăcinte, cofeturi fel de fel, suc de mere, kürtős kalács, ţuică şi vin.

De prin târg

Demonstraţie de olărit cu Olimpia Dimitriu;

3 decembrie, ora 12.00, la Atelierul de creativitate
Muzeul Ţăranului Român şi Fundaţia Chance for Life organizează cu voluntarii români şi olandezi un workshop de pictură pe faianţă pentru publicul târgului;

5 decembrie, ora 11.00, la Clubul Ţăranului
Teatru de umbre, adaptare după basmul Prinţesa cu mulţi papuci, realizat de trupa de copii Tropăiele a Atelierului de creativitate al MŢR, coordonată de Beatrice Iordan.

Preţ bilet: 4 lei, 2 lei (elevi, studenţi, pensionari)