Se împlinesc o sută de ani de la naşterea Hollywood

0

Posted on : 28-Mar-2010 | By : mada | In : Eveniment, Filme

sursa:  www.adevarul.ro

2010, anul care consfinţeşte trecerea cinematografiei în era 3D, marchează împlinirea unui veac de la naşterea Cetăţii Filmului. La 10 martie s-a împlinit un secol de la premiera celei dintâi producţii realizate la Hollywood: „In Old California“, în regia lui D.W. Griffith.

Părintele fondator al Cetăţii Filmului, David Wark Griffith (1875-1948) venea pe Coasta de Vest a SUA în 1910, în calitate de partener al Biograph Company – prima firmă din lume specializată în producţia şi proiecţia de cinema – pentru a filma în însorita Californie. Regizorul a descoperit din întâmplare locul unde s-a dezvoltat actualul Hollywood – la vremea respectivă o mică localitate agricolă, cu plantaţii de citrice şi climă prietenoasă.

Vezi aici imagini de la începuturile Hollywoodului

„In Old California”, filmul lui Griffith despre drama unei femei de origine hispanică, în America secolului al XIX-lea, a devenit „piatra de temelie” a Cetăţii Filmului. După patru ani, Griffith se răzvrătea împotriva Biograph Company, întrucât studiourile se opuneau iniţiativei sale de a realiza filme mai lungi (durata standard nu depăşea 40-50 de minute). Potrivit unuia dintre starurile vremii, actriţa Lillian Gish (1893-1993), „Biograph ridica obiecţii pe considerentul că un film mai lung putea afecta vederea spectatorilor”.

Încăpăţânat, Griffith realiza în 1915 primul lung metraj din istoria cinemaului – „Naşterea unei naţiuni” („The Birth of a Nation”), axat pe problematica războiului civil. Cu un succes fulminant, filmul a devenit primul „blockbuster” al tuturor timpurilor şi a creat, la rândul lui, istorie, servind ca sursă de inspiraţie pentru Margaret Mitchell, autoarea romanului „Pe aripile vântului”.

Pelicula revoluţionară a lui Griffith a reprezentat lozul câştigător şi pentru un întreprinzător al vremii, Louis B. Mayer, care a cumpărat o parte din drepturile de distribuţie, iar cu profitul realizat a pus pe picioare studiourile Metro Goldwyn Mayer (MGM).

Premiile Academiei

În mai 1927, lua naştere Academia Americană de Film, ca o organizaţie non-profit, cu 36 de membri, prezidaţi de actorul Douglas Fairbanks senior (1883-1939). Primele distincţii – cunoscute acum ca premiile Oscar – au fost acordate în 1929, în prezenţa unei asistenţe restrânse.

Astăzi, Academia are peste 6.000 de membri onorifici, iar ceremonia Oscarurilor este urmărită anual de peste un miliard de telespectatori. Hollywoodul a creat o industrie complexă şi a inventat un nou produs cultural: „starul de film” – figura emblematică, ce fascinează şi acaparează atenţia colectivă.

Mecanismele seducţiei

Fabrica de iluzii a „ambalat” în ţiplă actriţe şi actori care au făcut carieră şi au scris istorie, nu doar prin rolurile din filme, ci şi prin existenţele lor – de multe ori dramatice – desfăşurate ostentativ sub lumina reflectoarelor.

De la stele ale secolului trecut, precum Greta Garbo, Vivien Leigh, Charlie Chaplin, Clark Gable, Orson Wells, Marylin Monroe, la vedetele moderne, ca Meryl Streep, Robert de Niro, Dustin Hoffman sau Clint Eastwood, istoria cinematografiei rămâne intim asociată cu statutul iconic al starului de cinema.

Publicitate devenită simbol

Anul 1923 marca apariţia unui element emblematic: însemnul grafic, cu litere de 14 metri înălţime, care tronează pe dealurile din vecinătatea Cetăţii Filmului. Ansamblul „Hollywoodland” a fost creat iniţial în scop publicitar, pentru o firmă imobiliară. Semnul a devenit emblematic, iar ultimele patru litere au fost înlăturate în 1949, în urma unei „renovări”.

În mod paradoxal, astăzi emblema se află la un pas de demolare din cauza unor dispute cu privire la terenul pe care este amplasată. O organizaţie civică încearcă acum să salveze simbolul şi derulează o campanie de strângere de fonduri, la care au contribuit şi vedete precum regizorul Steven Spielberg sau actorul Tom Hanks.

File:Gish and Barthelmess Broken Blossoms.jpg

Istoria la feminin@MNIR

0

Posted on : 21-Mar-2010 | By : mada | In : Expoziţii

Muzeul Naţional de Istorie a României (www.mnir.ro) organizează, în perioada 18 martie – 3 mai, o expoziţie dedicată exclusiv femeii.

“Până acum am făcut expoziţii unde barbatul era personajul principal. A venit momentul să arătăm lumii că şi femeia poate să fie elogiată, iar obiectele de care femeile s-au folosit de-a lungul istoriei sunt la fel de preţioase, poate chiar mai importante în evoluţia lumii decât cele masculine”, susţine muzeograful Cristina Anton Manea.

Citeşte articolul în întregime pe SmartWoman.ro.

1029766 1 Istoria la feminin@MNIR

Prima monografie românească dedicată temei periferiei @ Muzeul Ţăranului Român

0

Posted on : 01-Feb-2010 | By : mada | In : Cărţi

Joi, 4 februarie, la Clubul Ţăranului din cadrul Muzeului Ţăranului Român va fi lansată Cartea “Istoriile periferiei. Mahalaua în romanul românesc de la G.M. Zamfirescu la Radu Aldulescu”, de Georgiana Sârbu şi apărută la editura Cartea Românească.

“Istoriile periferiei. Mahalaua în romanul românesc de la G.M. Zamfirescu la Radu Aldulescu” este prima monografie românească a temei periferiei, un studiu original de critică literară, istorie şi sociologie.

În carte, Georgiana Sârbu face mai întâi un inventar exhaustiv al romanelor româneşti, a căror acţiune este localizată în mahala, apoi analizează “Maidanul cu dragoste” de G.M. Zamfirescu, “Groapa”, romanul lui Eugen Barbu, şi “Amantul colivăresei” de Radu Aldulescu – trei romane din trei perioade istorice radical diferite. Primul este interbelic, al doilea din anii ‘50 ai secolului XX, al treilea – un roman contemporan, din anii ‘90.

Cu aceasta ocazie, la Clubul Ţăranului va avea loc o lansare-dezbatere la care vor participa, alături de autoarea Georgiana Sârbu, Rodica Zane, Simona Chiţan, Ovidiu Şimonca, Radu Aldulescu şi Vintilă Mihăilescu. Moderatorul debaterii va fi Bianca Burta-Cernat.

Lansarea va fi acompaniată de muzică lăutărească interpretată de Ion Ivanovici, prim solist violonist la Teatrul Naţional de Operetă “Ion Dacian” din Bucureşti, şi Iustin Bacau, la acordeon.

informează MEDIAFAX.

Istoriile periferiei. Mahalaua in romanul romanesc de la G.M. Zamfirescu la  Radu Aldulescu

moz screenshot 15 Prima monografie românească dedicată temei periferiei @ Muzeul Ţăranului Român

moz screenshot 14 Prima monografie românească dedicată temei periferiei @ Muzeul Ţăranului Român