DiversBucureşti

Radio România Cultural, Duminică, 24 Oct.2010, 0ra 19:00

Scrisă prin 1619–1620 şi publicată în 1630, la Barcelona, „Seducătorul din Sevilla şi Oaspetele de piatră” („El burlador de Sevilla y convidado de piedra”) de Tirso de Molina avea să devină în mod relativ ciudat punctul de pornire al unui mit atât de cultivat în epoca modernă. Ciudat, pentru că, vorba lui Lévi-Strauss, „miturile nu au autor”. Să fie Tirso de Molina autorul lui? În ce măsură, lansându-l, l-a mai putut stăpâni? Forma modernă a mitului, aflat printre preferinţele romanticilor, s-a îndepărtat substanţial de aspectul accentuat moralizator afişat de piesa dramaturgului spaniol şi speculat îndelung de posteritatea imediată care, în secolul al XVII-lea, reţinea preferenţial a doua temă, a oaspetelui de piatră, drept cea mai importantă.

A avut Tirso de Molina un model real pentru Don Juan sau a imaginat în baza unui subiect tradiţional? În ciuda ipotezelor, problema modelului lui Tirso este departe de a fi elucidată.

Viciul constă la Don Juan mai puţin în plăcerea erotică; el tulbură ordinea prestabilită mai mult pentru a-şi satisface orgoliul de cuceritor. Furia distrugerii prin atentatul la onoare îi produce o satisfacţie demonică; acest individualism hrănit cu veşnică neodihnă, cu speranţa obţinerii mizericordiei, a îndurării divine, este sugerat de Tirso de Molina cu suficientă intuiţie psihologică, încât a putut conduce la atâtea speculaţii, de la posibila damnare a eroului aflat într-o căutare perpetuă a identităţii sau dublului compensator, la narcisism şi până la interpretarea psihanalitică, cu referire la complexul lui Oedip.

Despre mitul lui Don Juan, lansat de Tirso de Molina, reluat de Molière în „Don Juan şi Ospăţul de piatră” şi de alţi autori din secolele al XIX-lea şi al XX-lea, ca şi despre ilustrarea lui în opera lui Mozart, „Don Giovanni” – în noua emisiune din seria „Clasicii dramaturgiei universale”, „Mitul lui Don Juan”, pe care vă invităm să o ascultaţi la Radio România Cultural, duminică 24 octombrie 2010, la ora 19.00. Realizatori: Puşa Roth şi Costin Tuchi

Luni,  25 octombrie 2010, de la ora 11.00, la Clubul Ramada-Majestic

Teatrul Naţional Radiofonic vă invită luni, 25 octombrie 2010, de la ora 11.00, la Clubul Ramada-Majestic, unde va avea loc audiţia cu public a spectacolului  în premieră “Apărarea lui Galilei” – Dialog despre prudenţă şi iubire, o producţie realizată în cadrul proiectului Dramaturgi români contemporani, având la bază scenariul alcătuit de Carol Erdös după cartea lui Octavian Paler.

Regia artistică este semnată de Gavriil Pinte.

În distribuţie: Constantin Codrescu, Irina Petrescu, Manuela Hărăbor, Orodel Olaru, Ion Arcudeanu, Magda Duţu, Gavriil Pinte.

Premiera radiofonică: Joi, 28 octombrie 2010, de la ora 19.00, la Radio România Cultural.

Apărarea lui Galilei – carte apărută în 1978 şi reeditată, cu mici modificări, douăzeci de ani mai târziu – oferă motive serioase de meditaţie celor care preţuiesc fiecare secundă a vieţii -  prin dialogul imaginar între autor şi Galileo Galilei, un dialog care se întinde pe tot parcursul cărţii.

Analiza profundă a caracterului uman, observaţiile obiective ale societăţii, sensibilitatea poetică – sunt argumentele care l-au determinat pe Carol Erdös – actor la Teatrul de Nord din Satu-Mare – să propună şi să realizeze acest scenariu.

“Prin textul lui Octavian Paler simt că spun mult mai mult  şi mai profund publicului. Ideile lui mă reprezintă, cred că oamenii au nevoie de ajutorul lui. Asta m-a mânat în luptă şi eu cred că merită. Doamne apără-mă de mine însumi, parafrazându-l pe Paler, şi dă-ne puterea să mai comitem asemenea lucruri de suflet şi minte” – mărturiseşte Carol Erdös, cel care realiza în urmă cu un an, un alt scenariu radiofonic după “Viaţa pe un peron” de Octavian Paler, în regia aceluiaşi Gavriil Pinte.

Bucureşti, 29 septembrie, Ceianărie Sala de Lectură, ora 19:oo

Prima întâlnire, are ca subiect al audiţiei spectacolul “Rătăcirile Marelui Macabru” de Michel de Ghelderode, traducerea Anca Măniuţiu, adaptarea radiofonică şi regia artistică Ilinca Stihi; în distribuţie: Virgil Ogăşanu, Zoltan-Octavian Butuc, Mihai Dinvale, Pavel Bartoş, Valeria Ogăşanu, ş.a.; regia de studio: Milica Creiniceanu; regia muzicală: Patricia Prundea; regia tehnică: ing. Luiza Mateescu; montarea creează inspirat o apocalipsă ”pe dos”, într-o cheie grotesc-comică, în finalul căreia energiile cosmice şi ale oamenilor se armonizează pentru a reface lumea.

Spectacolul a avut premiera absolută în România, în 2006, în seria ”Dramaturgi Străini Contemporani”, coordonator de proiect Crenguţa Manea.    Teatrul Naţional Radiofonic, Redacţia Teatru – Societatea Română de Radiodifuziune, şi Teatrul ACT – Sala de Lectură realizează, în stagiunea 2010-2011, un parteneriat, TEATRU & CEAI, ce constă în audiţii cu public ale unor spectacole de teatru după dramaturgie modernă şi contemporană, sau variante noi ale unor texte dramatice clasice.

În spaţiul rafinat şi primitor al Ceainăriei Sala de Lectură – Teatru ACT, publicul are posibilitatea să cunoască creaţiile unor cunoscuţi şi consacraţi actori, sau tineri talentaţi care vor să se impună, în montări ale unor regizori exersaţi şi convinşi de posibilităţile expresive ale universului artistic sonor ce dă identitate teatrului radiofonic.

Primul portal de teatru radiofonic din România este coordonat de Costin Tuchilă. Alături îi are pe regizorul Attila Vizauer, redactor şef, Daniel Popescu, Irina Soare şi Simona Vasiliu.

Iubitorii genului pot regăsi pe site-ul, www.eteatru.ro,o  veritabilă enciclopedie a teatrului românesc şi universal, dar şi o istorie a teatrului radiofonic românesc, spectacole din Fonoteca de Aur a Societăţii Române de Radiodifuziune, dar şi spectacole de astăzi, cicluri tematice, serii dedicate unor mari dramaturgi din toate epocile, unor actori şi regizori celebri, de ieri şi de astăzi, portrete de dramaturgi contemporani.