DiversBucureşti

Muzeul Ţăranului Român, 26 – 28 martie

Ca în fiecare an de Florii, Muzeul Ţăranului Român îşi aşteaptă meşterii din toate zonele ţării.
De vineri, 26 martie până duminică, 28 martie, olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari, dar şi ţesătoare, cusătorese, împletitoare, încondeietoare vin la “Târgul de Florii” cu: obiecte din lemn, ceramică, ţesături, jucării, instrumente muzicale, podobe, ouă încondeiate, mobilier pictat, icoane.
De-ale gurii puteţi târgui: suc de mere, cofeturi din Teleorman, turtă dulce de Harghita, kürtös kalács, mere din Maramureş, halviţă, magiun de prune din Topoloveni, miere de albine şi lăptişor de matcă, polen şi propolis, ierburi de leac, pălincă de Bihor şi vin, mâncăruri de post la Clubul Ţăranului.

În târg:

• demonstraţii de încondeiat ouă cu Elena Ihnatiuc şi Ileana Hotopila, încondeietoare din Suceava;

• demonstraţii de olărit cu Olimpia Dimitriu din Ilfov şi Gheorghe Iorga din Horezu;

• Atelier de hârtie manuală cu Răzvan Supuran;

• Atelier Foto cum era odată prin Bucureşti de venea lumea să se fotografieze artistic, la fotograful Eugen Ciocan;

• duminică, 28 martie, ora 11:00 – teatru de păpuşi – “Melcişorul cel grăbit” cu trupa Tropăiele de la Atelierul de creativitate de la MŢR (pentru copii cu vârste cuprinse între 2 şi 6 ani);

• duminică, 28 martie, de la 14:00 la 15:30 – Mirela Neagoe din Teleorman împleteşte cosiţe de orăşence după felul cum se pieptănau ţărăncile pe vremuri.

Preţ bilet: 5 lei, 2 lei (elevi, studenţi, pensionari).

In multe tari, in aceasta perioada premergatoare postului, se organizeaza carnavaluri. La Roma si Venetia, sunt in plina desfasurare manifestari de amploare, care atrag prin misterul mastilor, frenezia dansului si bucuria muzicii. Etnologul Laura Jiga Iliescu a precizat, la intalnirea online cu cititorii HotNews, ca in Romania nu exista carnavaluri, dar aceasta forma este inlocuita de masti si alte obiceiuri.

Fragmente din timpul emisiunii:

Laura Jiga Iliescu:

• Carnavalul – care nu intamplator are loc chiar inainte de intarea in post – este una dintre formele institutionalizate ale lipsei de regula

• Nu este o serbare, ci este un ritual; asta inseamna ca nu poti sa il faci oricand; postul inseamna nu numai abstinenta, postul este deja timp sacru, este deja sarbatoare

• Carnavalul exorcizeaza, ca sa intri curat; asa cum la nivelul “bland” oamenii isi cer iertare unii de la altii, exista si aceasta forma ampla si foarte tare a exorcizarii prin schimbarea identitatii

• Acum se deschid supapele, care tin si de psihic, dar si de ordinea sociala

• Carnavalul e  durata unui ritual; cei care participa la el in mod activ isi schimba identitatea, sunt purtatori de masca
• Doar in timpul carnavalului ai voie sa faci gesturi care in alta perioada sunt interzise;

• Intr-un fel, scapi de ce iti este frica prin ras si prin ironie

• Primele forme de dramatizare mascata care marcheaza intrarea in post vin din Evul Mediu

• Si la noi, romanii, exista masti – si la Anul Nou si la priveghi – in cultura traditionala romaneasca

• Calusarii sunt si ei mascati, isi schimba identitatea, iar caile traditionale de exorcizare in cultura romaneasca sunt altele – avem strigarea peste sat, petrecerile, etc – care sunt niste dezlantuiri

Carnavalul in Germania

Jurnalistul Robert Schwartz de la Radio Deutche Welle a mentionat ca in Germania sunt trei regiuni specifice pentru aceasta mare sarbatoare: in zona rhenana (unde se vorbeste despre carnaval ca al “cincilea anotimp”, manifestarea incepe la ora 11 si 11 minute, in   ziua a 11-a, din luna a 11-a)  in zona Bavariei (al carui bal mascat este cunoscut si in Transilvania) si in zona din sud-vestul Germaniei si nordul Elvetiei;

“Este o mica diferenta intre modul in care sunt facute costumele pentru carnaval in aceste regiuni” – a mai precizat Robert Schwarzt, care a adaugat: “Si in Germania se vorbeste despre o legatura cu ritualurile pagane ale fertilitatii sau cu obiceiurile de inlaturare a demonilor din epoca pre-crestina, dar ceea ce se intampla acum are legatura cu lumea crestina”

Carnavalul in Italia (de Miruna Cajvaneanu)

Roma, Carnavalul 2010, cu o parada de costume traditionale pe strazile din centrul istoric al orasului. Serbarile vor dura pana pe 16 februarie cu alte spectacole, expozitii si “sfilate di Carnevale” (parada de carnaval). Etse a doua oara cand evenimentul se organizeaza in colaborare cu orasul Venetia.

Carnavalul este o sarbatoare foarte indragita, in special de catre copii. In fiecare an, parintii sunt asaltati de odrasle, care solicita cele mai la moda costume: “printesele” sau “spiderman” sunt in topul preferintelor. Toate sunt obiceiuri care au dat nastere la o adevarata “industrie ” a carnavalului, care cuprinde, pe langa costume, si alte accesorii cum ar fi confetti, sprayuri, truse de machiaj pentru copii si nu numai.

Pretul mediu al unui costum simplu de carnaval este de circa 20 de euro, cifra care poate depasi suta de euro pentru un costum mai elaborat. Oricum, o cifra mica incomparatie cu rochiile si costumele de epoca vandute la Venetia. Aici exista magazine speciale dedicate carnavalului. Comenzile se primesc cu luni inainte, atat pentru faimoasele masti venetiene, cat si pentru costume- care pot ajunge la mii de euro. Cine nu e dispus sa cheltuiasca mii de euro, poate alege, in alternativa, sa inchirieze o costumatie  la cateva sute de euro.

La Roma, in ziele premergatoare “lasatei secului”, mallurile si pietele din Italia sunt luate cu asalt de copii “mascherati” (mascati): se fac fotografii, se arunca mii de “confetti ” multicolori si se mananca “frappe” sau “castagnole”, specialitai pe baza de faina, oua si unt, prajite sau la cuptor, cu sau fara ciocolata.

Joia dinaintea inceperii postului mare, in majoritatea scolilor sunt organizate mici serbari, iar copii se duc la scoala direct in costumul ales. Fiica mea a ales, de exemplu, un costum pe care l-am facut impreuna, de clown! Se saturase de costumele de printesa din anii trecuti!

Emisiunea “Bucuresti punkt Bonn” se transmite in fiecare vineri, de la ora 17:00, pe HotNews.ro si pe frecventele Deutsche Welle Romania.

• Emisiunile de stiri ale Deutsche Welle Romania le puteti asculta aici.
• Stirile zilei la Deustche Welle Romania pot fi citite aici.

Muzeul Ţăranului Român

4,5 şi 6 Decembrie

“Tot norodul
copii bătrâni părinţi studenţi şomeri pompieri şoferi doctori profesori bancheri şefi cosmeticiene frizeri academicieni preoţi violonişti artişti funcţionari fotografi bugetari poeţi IT-işti biciclişti vameşi corporatişti regizori actori HR-işti idealişti businessmeni scafandri DTP-işti pescari bone administratori alpinişti ochelarişti navetişti antropologi oenologi arhitecţi betonişti cartografi bucătari agricultori ingineri ziarişti magistraţi piloţi

toţi dar absolut toţi sunt aşteptaţi de vineri, 4 decembrie până duminică, 6 decembrie, de la 10 dimineaţa la 6 după-amiaza, la marele Târg de Sfântul Nicolae de la Muzeul Ţăranului Român.

Meşteresc, vând şi se tocmesc:
olari fierari cioplitori lingurari cojocari cofetari ţesătoare cusătorese împletitoare pielari rudari iconari…

La târgul de la oraş meşterii aduc:
sorcove linguri ţuică vin turtă dulce cozonaci miere plăcinte cofeturi suc de mere kurtos kalacs măşti fluiere ocarine împletituri din pănuşe oale scăunaşe ii podoabe opinci, cergi scoarţe coşuri de nuiele căuce străchini oale de sarmale jucării icoane pristolnice blide marame ibrice mobilier pictat carafe chimire curele genţi alambicuri blidare copăiţe sărăriţe furci piperniţe găvane lingurare cavale păretare lăicere ştergare lăzi de zestre catrinţe cămăşi fote cahle clopoţei zurgălăi
şi câte şi mai câte.

Duminică, 6 decembrie
ora 11:30, la Clubul Ţăranului, O poveste cu umbre, piesă de teatru pentru copii, susţinută de trupa Tropăiele, îndrumată de Beatrice Iordan din cadrul Atelierului de Creativitate al MŢR

ora 13:00, Good Homes face un Atelier de decoraţiuni pentru brad din materiale reciclate, iar Good Food pregăteşte mere coapte şi reni, vulpi şi ursuleţi de turtă dulce

Preţ bilet: 5 lei, 2 lei (pensionari), 1 leu (elevi, studenţi, posesori ai cardului E26)”

Luni, 30 Noiembrie, ora 19:00

Teatrul ODEON

Publicul bucureştean este invitat la un spectacol în care maeştrii Tsuruga Wakasanojo XI şi Nishikawa Koryu V evoluează pe scenă alături de alţi actori păpuşari şi muzicieni japonezi în trei piese din repertoriul clasic al genului: “Sanbaso”, “Rancho” (“Tânguiala lui Omiya”) şi “Yaji şi Kita”.
Spectacolul este organizat de către Ambasada Japoniei şi Fundaţia Japonia şi încheie seria manifestărilor culturale organizate la Bucureşti sub egida Anului prieteniei dintre Japonia şi ţările dunărene, “Japan Danube Friedship Year 2009″, şi a Aniversării a 50 de ani de la reluarea relaţiilor diplomatice dintre Japonia şi România.