DiversBucureşti

Toamna aceasta, la București, se numără benzile desenate: din 28 octombrie până pe 21 noiembrie, la Galeria ¾ – MNAC (în clădirea Teatrului Naţional) se desfășoară Salonul European de Bandă Desenată.

Organizat sub egida EUNIC în România de Centrul Ceh, Centrul Cultural al Republicii Ungare, Delegaţia Wallonie-Bruxelles, Goethe-Institut, Institutul Francez, Institutul Cultural Român, în parteneriat cu Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Asociaţia Jumătatea Plină, Asociaţia Bedefililor din România, Editura MM Europe şi Librăria Cărtureşti, Salonul va fi deschis joi, 28 octombrie, la ora 18.30, de domnul Horia-Roman Patapievici, preşedintele Institutului Cultural Român şi preşedintele reţelei EUNIC, și de domnul Olivier Grenson, artist și profesor de bandă desenată la Şcoala de Cercetare Grafică de la Bruxelles. În continuare, de la ora 19.00, va avea loc vernisajul expoziţiei “Istoria Benzii Desenate Româneşti 1935–2010“, curator Alexandru Ciubotariu, cu peste o sută de planşe originale, urmat de lansarea volumului Istoria Benzii Desenate Româneşti 1891–2010 de Alexandru Ciubotariu şi Dodo Niţă.

Programul evenimentelor cuprinde expoziţii, ateliere de creaţie (de la serigrafie la webcomics), proiecţii de filme, lansări de carte, întâlniri cu artişti şi editori şi sesiuni de autografe. Un spaţiu special amenajat va fi pus la dispoziţia amatorilor dornici să-şi expună propriile creaţii în domeniul benzilor desenate.

Printre profesioniştii de BD care vor putea fi întâlniți cu ocazia Salonului se numără Guy Delisle, Sylvain Coissard şi Pakito Bolino (Franţa), Olivier Grenson şi Jean Auquier (Wallonie-Bruxelles), Cserkuti David şi Bayer Antal (Ungaria), Sascha Hommer (Germania), Sandu Florea (SUA), Alexandru Ciubotariu, Dodo Niţă şi Octav Ungureanu (România).

Salonul dispune şi de un punct special de vânzare, unde vor fi expuse albume, broşuri şi reviste de benzi desenate apărute în ţările prezente la manifestare. Mai multe detalii despre program și modalitatea de înscriere la ateliere vor fi publicate pe paginile de internet ale organizatorilor și pe www.bandadesenataeuropeana.blogspot.com.

Muzeul de Artă Contemporană Bucureşti,  15. octombrie – 15. noiembrie

Expoziţia surprinde noua forma de urbanizare care s-a dezvoltat în Iugoslavia, Albania, România şi Bulgaria după căderea sistemului economic socialist. Având exemple din Belgrad, Bucureşti, Kotor, Pula, Prishtina, Sofia, Tirana şi Zagreb, expoziţia ilustrează modul în care abordează arhitecţii, urbani…ştii şi activiştii aceste procese.

Expoziţia realizată de S AM Swiss Architecture Museum – Basel în colaborare cu Az W Architekturzentrum Wien şi susţinută de ERSTE Stiftung deschide o nouă zonă de discurs arhitectural în România – arhitectura cvasi-necunoscută a perioadei post-socialiste şi rezultatul planificării nereglementate şi necontrolate din ţările vecine din sud-estul Europei.

Vladimir Kulic şi Maroje Mrduljas / Platforma 9,81, Zagreb / Co-PLAN, Tirana / EXPEDITIO, Kotor/ Archis Interventions, Prishtine / Katherine Carl şi Srdjan Jovanovic Weiss, Novi Sad/ Philadelphia / Dubravka Sekulic şi Ivan Kucina, Belgrade / Anri Sala şi Edi Rama, Tirana / Luise Donschen / Visar Geci, Hamburg/ Prishtine / Dubravka Sekulic şi Branko Belacevic, Belgrade / Pula Group, Pula / fordewind architecture ltd., Sofia / Zeppelin, Bucuresti şi 41 de proiecte de arhitectură fotografiate de Wolfgang Thaler.

Muzeul Naţional de Artă, 13 octombrie 2010 – 13 februarie 2011

Expoziţia “Destine la răscruce. Artişti evrei în perioada Holocaustului” prezintă operele a 16 artişti evrei care au adus contribuiţii majore la introducerea în spaţiul românesc a “artei noi”, unii dintre ei numărându-se printre promotorii unor direcţii avangardiste occidentale.
Alături de nume de referinţă ale modernismului european ca Victor Brauner, Marcel Iancu, Arthur Segal, Jules Perahim sau Max Herman Maxy, în expoziţie sunt prezentaţi şi artişti mai puţin cunoscuţi precum Alex Leon, Iosif Klein, Ernö Tibor, Aurel Mărculescu, Mina Byck Wepper, Lazăr Zin sau Egon Marc Lövith. Victime sau supravieţuitori ai măsurilor opresive îndreptate împotriva evreilor, aceşti artişti nu s-au bucurat decât episodic de atenţia criticii de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Expoziţia îşi propune să demonstreze că evenimentele din România în perioada Holocaustului au distrus iremediabil un mediu artistic efervescent, evolutiv şi aflat în deplină concordanţă cu manifestările din arta europeană a momentului, în care artiştii evrei erau integraţi culturii româneşti.

Artiştii evrei care au supravieţuit anilor 1940 nu s-au mai regrupat. Aceştia fie şi-au continuat parcursul artistic în străinătate (Iancu, Brauner, Perahim), fie s-au reorientat, mai mult sau mai puţin forţat, spre directivele oficiale ale regimului comunist, respectiv spre realismul socialist (Iser, Maxy), fie au renunţat să mai lucreze (Zin, Mina Byck Wepper). Alţi artişti, supravieţuitori ai lagărelor, precum Arnold Daghani şi Egon Marc Lövith au păstrat vie memoria deportării, realizând unele lucrări cu caracter de document.

14 octombrie – 14 noiembrie,Centrul Cutural Calderon,  str.Jean Louis Calderon nr.39

“Otherworlds” este o expoziţie de artă digitală ce reuneşte lucrările unora dintre cei mai cunoscuţi artişti digitali români ai momentului. Dragoş Jieanu, Alex Popescu şi Ioan Dumitrescu sunt recunoscuţi în domeniu, lucrările lor au fost publicate în prestigioase albume de artă digitală şi au obţinut numeroase premii pe plan internaţional.
Galeria conţine ilustraţii realiste şi concept art, cu teme predominant science fiction şi fantasy. Fiecare lucrare descrie o lume deosebită, iar printurile la rezoluţie mare fac din vizionarea acestora o experienţă imersivă, privitorul putând explora în detaliu o lume nouă.

Lucrările sunt realizate folosind tehnici diverse, de la pictură digitală la elemente 3D şi fotografice. Rezultatul este unul ce face limita dintre real şi imaginar să fie una neclară, inspirând privitorul să îşi imagineze existenţa într-un univers diferit.Un alt element deosebit al expoziţiei este mediul de prezentare, care conţine şi prezentări multimedia ale lucrărilor pe ecrane LCD, unde vizitatorii pot observa atât procesul de creaţie, cât şi felul în care sunt folosite lucrările în industria de film şi televiziune.