DiversBucureşti

12 – 20 octombrie,   Institutul Cultural Român

Expoziţia ilustrează evoluţia publicităţii din România în primul deceniu post-comunist. Cei doi cercetători clujeni continuă, astfel, proiectul iniţiat odată cu expoziţia “De la sublim la ridicol. 70 de ani de reclamă în România”, consacrată publicităţii româneşti de la sfârşitul Primului Război Mondial până la căderea regimului comunist, expoziţie găzduită de ICR în primăvara acestui an.

Demersul este motivat de credinţa curatorilor în relevanţa sociologică a peisajului publicitar: “Prima decadă post-decembristă în care comunismul agonizant şi capitalismul incipient convieţuiau liber consfinţit poate fi cel mai bine ilustrată prin intermediul reclamei. De la Partidul Unic la 62 de partide în 1990, de la căciuliţa miraculoasă care asigura liniştea românilor şi oul afrodiziac, la aspiratorul bun la pat, alte şi alte produse şi servicii au îndreptat privirea oamenilor spre consumism. Reclame (la ţigarete) care odată invadau spaţiul public, ţepe celebre în anii 90 (Caritas, medalioane în franzele, talismane şi unguente miraculoase), dar şi mari corporaţii care au făcut istoria reclamei profesioniste pot fi văzute într-o expoziţie inedită care adună cele mai reprezentative imagini, dictonuri şi simboluri care animau presa vremii.
Evoluţia reclamei, de la amatorismul ghiduş la advertising-ul cu mare putere de convingere ia aspecte dintre cele mai neaşteptate. Formulări devenite celebre (“Sindicate din toată ţara! Atenţie! Ofertă specială de Crăciun!”, “Respectă-ţi plăcerile!”, “Se spune că în viaţă cele mai plăcute lucruri sunt fie ilegale, fie imorale, fie îngraşă”.), apelul la igienă personală (“Zâmbetul lui o fascinează, modul lui de viaţă o impresionează, inteligenţa lui e seducătoare. Dar cine suportă mirosul de picioare?”) şi mari branduri internaţionale de cosmetice, maşini sau alimente se întâlnesc pe simeze pentru un efect cu adevărat fulminat.

Pornind cu îndemnuri mobilizatoare de a topi maculatura ceauşistă, continuând cu reclama la verighete de aur în care cumpărătorii trebuiau să aducă dovada de la Starea Civilă că sunt programaţi la căsătorie, dar şi emanciparea femeii prin “Eu să cos şi să calc?” ne transpun fidel într-o Românie în care transformările şi tatonările capitaliste se ţin strâns legate de trecutul comunist”. ? Ucu Bodiceanu, Ancuţa Lăcrimioara Chiş.

Accesul publicului este liber (zilnic, între orele 10.00-20.00)

Sâmbătă, 9 Octombrie 2010

Atelierul de producţie, Splaiul Unirii

Festivalul neconvenţional “Păcate Capitale”, dedicat celor mai valoroase scurtmetraje, revine cu o proiecţie complexă la “Atelierul de Producţie”, din Splaiul Unirii din Capitală, sâmbătă seară, 9 octombrie 2010, informează un comunicat al organizatorilor, Asociaţia Oricum şi Feeder.ro, transmis agenţiei AGERPRES.

Programul de scurtmetraje “Păcate Capitale” include filme premiate, controversate şi pline de eroi avari, leneşi sau desfrânaţi, care le vor provoca spectatorilor mânie, invidie şi multe hohote de râs.

Programul de două ore cu “filme bune în doze mici” (fiecare având de la 7 la 20 de minute) va fi completat de muzica live a celor de la “Brazda lui Novac & friends”, care vor propune şi piese în premieră, precum şi a lui “SEB”, unul dintre cei mai cunoscuţi DJ bucureşteni.

“Atelierul de Producţie” va fi împărţit pe zone şi decorat pentru fiecare dintre cele şapte păcate. Pereţii vor vorbi pe limba leneşilor, avarilor, trufaşilor, desfrânaţilor, lacomilor şi mânioşilor.

Picturile Alexandrei Albu şi decorurile realizate de Florina Isai vor crea o atmosferă memorabilă, atât pentru spectatorii slabi de înger, cât şi pentru cei “păcătoşi”.

Alexandra Albu este unul dintre artiştii grafici ai avangardei bucureştene, cunoscută în special pentru personajul Bob, care apare în picturile şi instalaţiile sale.

Biletele pentru evenimentul ShortsUP pot fi achiziţionate la intrare, la preţul de 20 de lei, şi oferă acces la întregul program: filme, muzică live, expoziţia de artă şi happeninguri.

Expoziţia “Nervia 1928-1938. Pictori din anii 30 în Belgia” va fi vernisată, joi, la Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR), urmând să râmână deschisă până în 16 ianuarie 2011, informează Mediafax.

Expoziţia prezintă, în premieră în România, retrospectiva Nervia prin intermediul a 130 de lucrări semnate de cei nouă membri ai grupului:

Anto Carte, Louis Buisseret, Frans Depooter, Léon Devos, Léon Navez, Pierre Paulus, Rodolphe Strebelle, Taf Wallet şi Jean Winance.

“Astfel, publicul bucureştean are prilejul să descopere artişti foarte talentaţi care s-au constituit într-un grup pe baza idealurilor unei arte intimiste, cu caracter ilustrativ, legată de literatură, conjugând simbolismul şi interesul pentru social, o artă puternic angajată în afirmarea identităţii valonilor”, potrivit MNAR.

Lucrările provin din colecţii particulare şi din patrimoniul mai multor muzee din Belgia: Muzeele Regale de Artă din Belgia, Muzeul de Artă din Charleroi, Muzeul comunal Ixelles, Muzeul Ianchelevici din La Louvière, Muzeul internaţional al carnavalului şi măştii din Binche şi Muzeul de Artă din Mons.

Expoziţia va fi inaugurată, joi, de ministrul Culturii şi Audiovizualului al Comunităţii franceze din Belgia, Fadila Laanan, ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional din România, Kelemen Hunor, şi directorul general al Muzeului Naţional de Artă al României, Roxana Theodorescu. La eveniment vor participa şi Leo D’Aes, Ambasadorul Belgiei în România, Fabienne Reuter, Delegat Valonia-Bruxelles la Bucureşti, Françoise Eeckman, Administrator delegat al Fondului Léon Eeckman şi al Grupului Nervia, Michel De Reymaeker, Conservator şef al Muzeelor din Mons şi comisar ştiinţific al expoziţiei.

Expoziţia este organizată de Muzeul Naţional de Artă al României, Wallonie-Bruxelles International, Fondul Léon Eeckman şi Grupul Nervia, în cadrul programului de cooperare între România şi Valonia-Bruxelles, cu prilejul Preşedinţiei belgiene a Consiliului Uniunii Europene.

Grupul Nervia, întemeiat în 1928 la Mons, oraş care va fi Capitală Culturală Europeană în 2015, a jucat un rol primordial în mişcarea artistică din prima jumătate a secolului XX din Belgia, şi în special din Valonia.

Cei doi pictori fondatori, Anto Carte şi Louis Buisseret, împreună cu Léon Eeckman, secretarul grupului, au hotărât să creeze această mişcare pentru a afirma prezenţa artei valone, dar şi pentru a-i promova pe tinerii artişti, majoritatea din regiunea Hainaut.

Numele grupului face trimitere la revista “La Nervie”, al cărei colaborator a fost Anto Carte, şi la “nervieni”, un trib de gali stabilit pe actualul teritoriu al provinciei Hainaut.

Programul de vizitare al expoziţiei este de miercuri până duminică, în intervalul orar 10.00-18.00, lunea şi marţea MNAR fiind închis.

Bucureşti, 9 – 16 octombrie, Sala Rapsodia (Str.Lipscani nr.53) ora 19:00

Primul festival din România dedicat culturii indiene se anunţă a fi o experienţă multisenzorială prin care organizatorii îşi propun să stârnească pofta românilor pentru un univers uman şi spiritual cu totul special.

Manifestarea vă invită la o paradă a modei cuprinzând elemente specifice de îmbrăcăminte feminină, târg de produse tradiţionale (haine, cărţi, bijuterii, decoraţiuni, mâncare), spectacol de muzică şi dans, yoga, ayurveda, lansări de carte, expoziţie foto, poveşti de călătorie, bucătărie tradiţională, etc