DiversBucureşti

Dramaturgul Vaclav Havel, fost disident şi fost preşedinte al Cehiei, a obţinut marţi, la Praga, premiul internaţional pentru literatură Franz Kafka, pentru eseurile şi piesele sale de teatru, informează MEDIAFAX.

Cea de-a treia ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Bucureşti (FILB) va avea loc în perioada 28-30 octombrie (începînd cu ora 18.00), în binecunoscuta locaţie de la Muzeului Ţăranului Român, Clubul Ţăranului.

Iubitorii de literatură au ocazia, şi în acest an, să participe la lecturi publice şi dezbateri cu scriitori importanţi din Ungaria, Muntenegru, Georgia sau Croaţia, dar şi cu scriitori de marcă din literatura română, precum Petre Cimpoeşu, Cristian Teodorescu, Adriana Babeţ,i, Varujan Vosganian, O. Nimigean sau Dan Sociu.

De trei ani, de cînd organizăm acest festival la Bucureşti, mă simt de parcă aş încerca să conduc o turmă de elefanţi pe strada Lipscani. De multe ori am senzaţia că vrem să ajustăm un uriaş, pe un pat al lui Procust înţepenit sau să tragem cu patru ca(mile de membrele unui pitic pentru a-l suprapune idealurilor noastre.
Dar de ce să ne plîngem? Am ajuns la a treia ediţie a unui festival internaţional de literatură într-un oraş şi într-o ţară unde multă lume te felicită şi te admiră, însă, cînd vine vorba de ajutor, are alte priorităţi. Spre surprinderea nostră, festivalul a devenit un fel de bulgăre de zăpadă care o ia la vale şi se face din ce în ce mai mare. Mai are rost să povestesc cum am construit evenimentul ăsta seara, după serviciu?
Vrem să le mulţumim celor care ne ajută în fiecare an. Le mulţumim celor de la programul Traduki, care ajută literatura Balcanilor mai mult decît o fac ţările zonei respective, mulţumim Ministerului Culturii din România, Institutului Cultural Român şi partenerilor din presă care au făcut ca acest festival să devină cunoscut. Le
mulţumim tuturor celor care au umplut pînă la refuz Clubul Ţăranului din cadrul MŢR, un loc care ne-a devenit foarte drag de-a lungul acestor trei ani.
Începînd cu acestă ediţie, FILB  a devenit partener al Festivalului Tanpinar, de la Istanbul, al proiectului The Knot şi vă promitem că a patra ediţie, de anul viitor, va fi una cu totul şi cu totul specială. (Bogdan-Alexandru Stănescu, preşedinte FILB)

Prima zi a Festivalului prilejuieşte publicului întîlnirea cu Ádám Bodor (Ungaria), un scriitor născut în România, a cărui biografie revelează un autor profund marcat de experienţa carcerală – a făcut doi ani de închisoare politică, în celulele de la Cluj-Napoca şi Gherla, unde i-a cunoscut pe unii dintre foştii membri ai Gărzii de Fier româneşti. Ádám Bodor va citi din volumele volumele Mirosul puşcăriei (Curtea Veche), Zona Sinistra (Humanitas) şi Vizita arhiepiscopului (Polirom) – toate apărute anul acesta, în traducerea lui Marius Tabacu.

Invitaţii din România în prima seară a ediţiei de anul acesta a FILB sînt Petru Cimpoeşu (cu o lectură din cel mai recent volum publicat, într-o ediţie revăzută, la Polirom – Firesc), Cristian Teodorescu (lectură din Medgidia, oraşul de apoi, apărut anul trecut la Editura Cartea Românească şi recompensat cu Premiul pentru Proză al USR pe anul 2009) şi Varujan Vosganian (lectură din volumul publicat anul trecut la Polirom: Cartea şoaptelor, Premiul “Cartea anului 2009″, acordat de revista România literară, cu sprijinul Fundaţiei Anonimul).

Tema dezbaterii din prima seară a Festivalului, moderată de Ovidiu Şimonca, este Casa părinţilor mei. Este memoria celui care scrie şi memoria unui Părinte tiranic, şi “săpare” în arhiva Casei sale?
Aceasta este întrebarea la care scriitorii prezenţi vor încerca un răspuns.
Jurnalista Józsa Márta va face un portret al scriitorului Ádám Bodor.
La finele primei seri, publicul va avea ocazia să vizioneze filmul Bună dimineţa – regia Péter Szabó.

Cea de-a doua zi a festivalului este dedicată unei dezbateri pe tema Istorii trăite / Istorii imaginate sau despre cum se “joacă” scriitorii cu relaţia realitate/ficţiune în cărţile lor: personajele reale şi aţiunea reală prezentate publicului cititor între copertele unei cărţi aparţinînd domeniului beletristică rămîn personaje reale şi acţiune reală? Invitaţii din străinătate sînt Zaza Burchuladze, unul dintre cei mai apreciaţi scriitori şi dramaturgi georgieni ai noii generaţii, cu o lectură din volumul Infuzie de Kafka (în curs de apariţie la Editura Cartier, în traducerea lui Igor Mocanu) şi Ognjen Spahic’, cea mai puternică voce în proza muntenegreană de după divizarea fostei Iugoslavii, care va citi publicului prezent la MŢR din romanul Copiii lui Hansen, apărut de curînd în colecţia “Biblioteca Polirom” (traducere de Annemarie Sorescu Marinkovic’).

Scriitorii români invitaţi în cea de-a doua seară a FILB sînt O. Nimigean (cu lectură din romanul Rădăcină de bucsau, apărut recent în colecţia “Ego. Proză” a Editurii Polirom) şi Dan Sociu, care va citi  cîte un fragment din romanele publicate la sfîrşitul lui 2008 în colecţia “Ego. Proză”: Urbancolia şi Nevoi speciale.
Moderatorii serii vor fi Iulia Popovici şi Constantin Vică.
Seara se va încheia cu un moment de artă vizuală A fost odată ca niciodată – Heimo Lattner.

Cea de-a treia seară a Festivalului, cu titlul Funcţionare în Ministerul durerii, va fi o seară pur feminină, în care vom vorbi despre două variante ale existenţei, una mai dăunătoare fiinţei decît cealaltă: exilul versus patria opresivă. În dialog: Dubravka Ugreşic’ (scriitoare apatridă, născută în Croaţia, dar stabilită în Olanda) şi Adriana Babeţi.
La eveniment va participa, de asemenea, traducţtoarea cărţilor Dubravkăi Ugreşic’ în limba română, Octavia Nedelcu. Moderator: Anca Băicoianu.
Dubravka Ugreşic’ va citi din cea mai recentă carte tradusă în limba română: Ministerul durerii (colecţia “Biblioteca Polirom”).
Festivalul se va încheia cu un concert: Joint party – Rokolectiv.

Despre FILB:
Festivalul Internaţional de Literatură Bucureşti (FILB), un proiect conceput şi coordonat de Oana Boca, Vasile Ernu şi Bogdan-Alexandru Stănescu, este un eveniment internaţional dedicat literaturii, ce poartă amprenta oraşului Bucureşti. FILB a debutat în toamna anului 2008 la Muzeul Ţăranului Român / Clubul Ţăranului şi de atunci are loc anual, la sfîrşitul lunii octombrie.
Timp de trei zile, încercăm să rescriem harta culturală a Europei, prin întîlniri, ce includ lecturi publice, dezbateri şi dialog cu cititorii, între scriitorii români şi invitaţii din străinătate.
Diversitatea este conceptul ce stă la baza teoretică a întîlnirilor, intenţia noastră fiind aceea de a deconstrui ideea preconcepută că un trecut aşezat sub circumstanţe istorice asemănătoare va da naştere unor produse culturale identice.
FILB este primul festival internaţional de acest gen din România.

Scriitori prezenţi la ediţiile anterioare, aici <http://www.filb.ro/scriitori-invitati/editia-i-2008/> şi aici
<http://www.filb.ro/scriitori-invitati/editia-a-ii-a-2009/>

Primavara neagră
AUTOR:	Henry Miller
COLECTIE:	BIBLIOTECA POLIROM.Seria de autor “Henry Miller”
PRET:	24.95 RON
DOMENIU:	Literatura americană , Literatura universală

Henry Miller este unul dintre autorii celebri chiar şi pentru cei care încă nu l-au citit. Cunoscut mai ales pentru filosofia literară condimentată cu panseuri şi pasteluri sexuale, scriitorul Henry Miller are de lucru serios cu imaginarul cititorului de consum.

„Primăvara neagră”, apărută la Editura Polirom, este una dintre acele cărţi care îţi pot schimba complet părerile despre literatură. Cocktailul exploziv care l-a impus pe Miller: literatură, sexualitate, filosofare şi critică socială, toate trăite la persoana I, este aici împărțit în 10 episoade care îți dau voie să respiri. Copilăria în marginea New Yorkului evocată de Miller în această carte face din Brooklyn un tărâm de poveste parcă rupt din Andersen ori Petre Ispirescu, dacă vreţi.

Lista de sensibilitate
Niciodată nu a sunat o listă de nume de prieteni din copilărie mai poetic decât în “Primăvara neagră”, iar arta lui Miller nu se opreşte aici. Spre deosebire de „Tropice” ori de romanele din „Crucificarea Trandafirie”, această carte este aproape ca o lucrare de control. Temele sunt separate, stilul este urmărit atent, iar motivele pe care le dezvoltă Miller sunt curăţate şi puse în valoare cu meticulozitate. Undeva într-un gard desenat după picturile nebunilor apare un înger cu aripile ca nişte spiţe de umbrelă, altundeva se face elogiul lecturii la toaletă, iar modelele din istoria literaturii sunt invitate în cartea lui Miller ca la un festin. Publicat în anii ‘30, la doi ani după „Tropicul Cancerului”, romanul „Primăvara neagră” este un ultim răgaz narativ pe care scriitorul american şi l-a permis înainte să fie furat el însuşi de fluxul narativ al propriului său stil.

Joi, 4 februarie, la Clubul Ţăranului din cadrul Muzeului Ţăranului Român va fi lansată Cartea “Istoriile periferiei. Mahalaua în romanul românesc de la G.M. Zamfirescu la Radu Aldulescu”, de Georgiana Sârbu şi apărută la editura Cartea Românească.

“Istoriile periferiei. Mahalaua în romanul românesc de la G.M. Zamfirescu la Radu Aldulescu” este prima monografie românească a temei periferiei, un studiu original de critică literară, istorie şi sociologie.

În carte, Georgiana Sârbu face mai întâi un inventar exhaustiv al romanelor româneşti, a căror acţiune este localizată în mahala, apoi analizează “Maidanul cu dragoste” de G.M. Zamfirescu, “Groapa”, romanul lui Eugen Barbu, şi “Amantul colivăresei” de Radu Aldulescu – trei romane din trei perioade istorice radical diferite. Primul este interbelic, al doilea din anii ‘50 ai secolului XX, al treilea – un roman contemporan, din anii ‘90.

Cu aceasta ocazie, la Clubul Ţăranului va avea loc o lansare-dezbatere la care vor participa, alături de autoarea Georgiana Sârbu, Rodica Zane, Simona Chiţan, Ovidiu Şimonca, Radu Aldulescu şi Vintilă Mihăilescu. Moderatorul debaterii va fi Bianca Burta-Cernat.

Lansarea va fi acompaniată de muzică lăutărească interpretată de Ion Ivanovici, prim solist violonist la Teatrul Naţional de Operetă “Ion Dacian” din Bucureşti, şi Iustin Bacau, la acordeon.

informează MEDIAFAX.