DiversBucureşti

Radu Beligan, Gheorghe Zamfir, Dan Iordăchescu şi Cristian Ţopescu se numără printre laureaţii premiilor Oscar Românesc, decernate, luni seara, 11 octombrie 2010, în cadrul unei festivităţi desfăşurate la Opera Naţională Bucureşti (ONB), informează AGERPRES.

“Dacă majestatea sa publicul nu exista, eu nu existam”, a mărturisit Dan Iordăchescu, maestrul anunţând că va lansa în decembrie, la Ateneul Român, un volum autobiografic.

De asemenea, pentru a răsplăti excelenţa în domeniile pe care le-au reprezentat cu brio, trofeul a mai revenit neurologului Dumitru Constantin Dulcan, jurnalistei Corina Drăgotescu, diplomatului Ion M. Anghel, cercetătorului chimist Raluca Van Staden, şi managerului Ian Tilling, pentru acţiuni umanitare.

Premiul Oscar Românesc a fost instituit, în anul 1998, de Fundaţia pentru tineret Teleorman.

Trofeul constă într-o statuetă de metal suflată cu aur, replica modificată a celebrului OSCAR al Academiei Americane de Film Holywood, şi se conferă anual, prin brevet. Fiecare din ediţiile anterioare au înscris pe lista de onoare peste 60 nominalizări făcute prin consultarea publicului şi a laureaţilor ediţiilor precedente, decernarea trofeului având loc anual, în cadrul unor ceremonii organizate în foaierul Prefecturii Teleorman, sub patronajul prefectului judeţului.

De-a lungul ediţiilor precedente, printre laureaţii Oscarului Românesc s-au numărat: Constantin Bălăceanu Stolnici, Mircea Albulescu, prezenţi şi la evenimentul de luni seara, Liviu Vasilică, Cătălin Botezatu, Nicolae Noica.

Evenimentul, aflat la cea de-a 13-a ediţie, deschide proiectul “Stagiunea de Artă”, manifestare organizată de ONB, care a mai inclus, luni seara şi vernisajul expoziţiei de pictură al artistei Mirela Trăistaru, prezentarea celor mai noi creaţii de modă ale Wilhelminei Arz şi a celui mai recent volum de poezie al actorului Mircea Albulescu.

“Stagiunea de Artă” este un proiect care îşi propune să experimenteze modul în care felurite genuri ale artei interacţionează şi felul în care publicul poate fi translatat dintr-o anumită zonă de interes cultural către o alta.

Aflat sub patronajul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN) proiectul îşi propune experimentarea sincretismului artelor, dinamizarea şi diversificarea activităţii culturale a ONB, dezvoltarea ofertei culturale a municipiului Bucureşti, amplasarea Operei pe harta importantelor spaţii expoziţionale ale Capitalei.

15-21 octombrie, Cinema Studio

Prima ediţie a specialei manifestări organizate de casa de distribuţie Voodoo Films, în parteneriat cu Ambasada Franţei la Bucureşti şi Institutul Francez din Bucureşti, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei, al Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional şi al Editurii Video -- şi în colaborare cu distribuitorul Independenţa Film se va deschide vineri, 15 octombrie, cu o proiecţie-eveniment: premiera naţională a peliculei care a câştigat Palme d’Or anul acesta, Uncle Boonmee Who Can Recall His Past Lives, în regia thailandezului Apichatpong Weerasethakul, unul dintre cei mai apreciaţi cineaşti asiatici ai momentului.

Filmul preferat al lui Tim Burton, preşedintele juriului din acest an, este povestea unui om care, în apropierea morţii, îşi revede vieţile anterioare, ghidat de fantoma soţiei sale.

Filmele premiate cu cele mai importante distincţii la ediţia din acest an a prestigiosului festival vor putea fi vizionate în premieră absolută în Bucureşti.
Întâlniri cu regizori străini premiaţi la Cannes şi proiecţii în premieră ale unor filme care au rulat anul acesta la festivalul de pe Coasta de Azur -- acestea sunt câteva dintre surprizele primei ediţii a evenimentului Les Films de Cannes a Bucarest.
Între 15 şi 21 octombrie, la cinema Studio din Capitală vor fi proiectate, în premieră în România, mai multe pelicule selecţionate în competiţia prestigiosului festival.

Selecţia a fost realizată chiar de Thierry Frémaux, delegatul general al festivalului de la Cannes, care va fi prezent la eveniment şi va introduce filmele din program. Thierry Frémaux va susţine şi un masterclass pentru studenţii facultăţilor de film din Bucureşti.

Despre filmele lor vor vorbi şi invitaţii speciali ai festivalului, regizorii Gaspar Noé (Enter the Void), Kornél Mundruczó (Tender Son. The Frankenstein Project), Sergei Loznitsa (My Joy). La sfârşitul proiecţiilor, publicul le va putea pune întrebări regizorilor, în sesiuni de Q&A.

Kornél Mundruczó şi Sergei Loznitsa au filmat în ţara noastră sau au colaborat deja cu cineaşti români. În 2008, Mundruczó a concurat la Cannes cu Delta, o peliculă filmată în Delta Dunării, iar Loznitsa a lucrat la filmul My Joy cu directorul de imagine Oleg Mutu şi actorul Vlad Ivanov.

Pe lângă titlurile străine, Les Films de Cannes a Bucarest pregăteşte un program-surpriză cu filme româneşti care au ajuns, de-a lungul timpului, pe ecranele celebrului festival.

E-mail: contact@filmedefestival.ro

Poşta Română organizează, în perioada 7 – 10 octombrie 2010, ‘Zilele porţilor deschise la Muzeul Naţional Filatelic‘, pentru a celebra Ziua Mondială a Poştei, informează Agerpres.

Evenimentul are ca scop familiarizarea tuturor vizitatorilor cu lumea timbrelor.

Pe lângă expoziţiile permanente de mărci poştale şi obiecte din tezaurul Poştei iubitorii de filatelie şi pasionaţii de cultură pot admira şi expoziţia de tablouri aparţinând copiilor care au participat de-a lungul timpului la concursul de desen organizat de Poşta Română.

Expoziţia constituie preambulul unei acţiunii caritabile care se va concretiza prin organizarea unui concurs de desen ‘Arta ca mijloc de comunicare – Pe urmele lui Joan Miro’, destinat tinerilor artişti, care va avea loc în perioada 9 – 19 noiembrie şi care se doreşte să se organizeze anual.

Premiul Nobel pentru literatură pe 2010 a fost atribuit scriitorului peruan Mario Vargas Llosa informează agenţia MEDIAFAX preluând un comunicat al nobelprize.org.

Comitetul Nobel a decis să-i acorde premiul pentru literatură pe 2010 scriitorului peruan Mario Vargas Llosa, în vârstă de 74 de ani, pentru “cartografierea structurilor puterii, pentru descrierile sale pătrunzătoare care vorbesc despre rezistenţa individului, revolta şi eşecul său”, a anunţat, joi, la Stockholm, Academia suedeză.

Mario Vargas Llosa s-a născut în 1936 la Arequipa (Peru) şi a copilărit în Bolivia împreună cu mama şi bunicii materni, închipuindu-şi că tatăl lui e mort şi că fusese un erou. În realitate, la cinci luni după căsătorie îşi părăsise soţia însărcinată şi avea să-şi revadă fiul abia zece ani mai târziu, când Mario s-a întors în Peru. Între 1950 şi 1952 urmează cursurile unei şcoli militare din Lima – experienţa descrisă în primul român, “Oraşul şi câinii” (1963).

În 1955, se căsătoreşte cu o mătuşă, provocând mare scandal în familie, şi divorţează de ea în 1964, pentru ca, un an mai târziu, să se căsătorească cu verişoara lui, Patricia. Între timp, lucrase în Franţa ca profesor de spaniolă şi ziarist. După o tinereţe în care se apropiase de comunism, ia distanţă faţă de Fidel Castro, ba chiar îl acuză pe Gabriel Garcia Marquez, odinioară prieten, de servilism. Călătoreşte, predă la universităţi din America şi Europa, devine scriitor celebru prin forţa epică, luciditatea şi ironia sa.

“Literatura şi politica se exclud reciproc”, scrie Mario Vargas Llosa. “Scriitorul lucrează în singurătate, are nevoie de totală independenţă. Politicianul e total dependent, trebuie să facă tot felul de concesii, exact lucrul pe care scriitorul nu-l poate face”.

Scriitorul este tradus în limba română din 1970, iar editura Humanitas a inaugurat, în 2005, o serie de autor Llosa, care are, în prezent, peste 20 de titluri. Printre cele mai cunoscute cărţi ale lui Mario Vargas Llosa se numără: “Oraşul şi câinii”, “Conversaţie la catedrală”, “Casa Verde”, “Pantaleon şi vizitatoarele”, “Mătuşa Julia şi condeierul”, “Războiul sfârşitului lumii”, “Istoria lui Mayta”, “Cine l-a ucis pe Palomino Molero?”, “Povestaşul”, “Elogiu mamei vitrege”, “Lituma în Anzi”, “Peştele în apă”, “Caietele lui Don Rigoberto”,”Paradisul de după colţ”, “Rătăcirile fetei nesăbuite” etc.

Scriitorul a avut parte de faimă internaţională de la primul său roman, “Oraşul şi câinii”, publicat la începutul anilor ‘60. Volumul a fost tradus imediat în 20 de limbi, pentru ca apoi să fie ecranizat. Este momentul în care a început cariera literară spectaculoasă a scriitorului peruan care, trei decenii mai târziu, avea să candideze la preşedinţia ţării sale natale, Peru, pierzând însă în faţa lui Alberto Fujimori.

Scriitorul Mario Vargas Llosa a vizitat de două ori România, în 2005, când a fost invitat special al Festivalului “Zile şi Nopţi de Literatură” de la Neptun, şi în 1995, când a venit la Bucureşti pentru a-şi lansa volumul “Peştele în apă”. După prima sa vizită în România, celebrul scriitor a scris un articol într-un ziar din Spania despre vizita sa, în care vorbea, printre altele, despre intelectualii români ieşiţi din comunism.

Din 1993, Mario Vargas Llosa are cetăţenie spaniolă, obţinută la trei ani după înfrângerea în alegerile prezidenţiale din ţara sa natală, Peru. Llosa este căsătorit în prezent cu Patricia Llosa.

Sezonul premiilor Nobel pe 2010 a debutat luni, când cercetătorul britanic Robert Edwards a fost recompensat cu premiul pentru medicină, pentru descoperirile sale în domeniul fertilizării in vitro.

Marţi, cercetătorii de origine rusă Andre Geim şi Konstantin Novoselov au primit premiul Nobel pentru fizică pe 2010 pentru descoperirea grafenului, un material cu o structură bidimensională, obţinut din grafit.

Miercuri, cercetătorul american Richard F. H şi cercetătorii japonezi Ei-Ichi Negishi şi Akira Suzuki au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru chimie pe 2010 pentru cercetările lor din domeniul sintezei organice.

Premiul Nobel pentru pace – singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel – va fi anunţat vineri, 8 octombrie.

Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 11 octombrie.

Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (1,09 milioane de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de către Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului suedez Alfred Nobel, inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.