Sala Radio, Sâmbătă, 4 Decembrie
Grigore Leşe s-a născut în Ţara Lăpuşului şi a trăit în sat, după obiceiurile ţărăneşti, o bună bucată de vreme. Apoi, a venit la şcoli înalte, în Bucureşti. A studiat fagotul la Academia de Muzică “Gheorghe Dima”, a aprofundat devenind Doctor în Muzică Summa Cum Laude. De ani, predă cursul de etnomuzicologie la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, realizează seria de televiziune “La porţile ceriului”, la TVR Cultural (Marele Premiu al Asociaţiei Profesioniştilor de Televiziune din România – 2007) şi emisiunile “Drumurile lui Leşe” la Radio România Actualităţi, respectiv “Lumea şi muzica tradiţională” la Radio România Cultural. Pe 4 decembrie, la Studioul de Concerte “Mihail Jora” (Sala Radio – str. General Berthlot nr.60), de la ora 19.00, se aud Cântece de ascultare, despre păstori, “picurari”, dragoste, dor, înstrăinare.
Pe scenă, vor urca oameni cu tălpile tocite de drumuri, cu mâini asprite de munca pământului, oameni fără dichisuri şi podoabe. Singurele lor rafinamente sunt în cântec, pe care îl abordează cu naturaleţea cu care noi bem apă sau respirăm. Sunt adunaţi de pretutindeni: Maramureş, Râşca, Cogealac.Pe toţi i-a găsit Grigore Leşe, în preumblările lui, La porţile ceriului.
Grigore Leşe s-a născut în Ţara Lăpuşului şi a trăit în sat, după obiceiurile ţărăneşti, o bună bucată de vreme. Apoi, a venit la şcoli înalte, în Bucureşti. A studiat fagotul la Academia de Muzică “Gheorghe Dima”, a aprofundat devenind Doctor în Muzică Summa Cum Laudae. De ani, predă cursul de etnomuzicologie la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, realizează seria de televiziune “La porţile ceriului”, la TVR Cultural (Marele Premiu al Asociaţiei Profesioniştilor de Televiziune din România – 2007) şi emisiunile “Drumurile lui Leşe” la Radio România Actualităţi, respectiv “Lumea şi muzica tradiţională” la Radio România Cultural.Tot ce a făcut şi va face Grigore Leşe vine din dorinţa şi din nevoia de a identifica şi de a păstra autenticul, rădăcinile culturale ale acestui spaţiu. Muzica pe care o caută nu este populară, ci ţărănească. Aproape uitată, muzica promovată de Leşe are darul de a desfereca tainiţele sufletului, oferind noi perspective asupra lumii şi schimbând stări.
Grigore Leşe crede că nu putem fi vii, reali, adevăraţi, dacă uităm de unde venim, aşa că el caută în străfundurile fiinţei, cercetează adâncurile şi înălţimile dinlăuntru.”Cred că un popor care îşi uită tradiţiile este în pericol de a se nărui. De aceea cred că pentru fiecare dintre noi întoarcerea la obârşii este obligatorie. Cred că spre obârşii urci, nu cobori, căci pentru a-ţi putea atinge rădăcinile trebuie să-ţi înalţi sufletul. Cred în sensibilitatea, în emoţia şi în forţa de creaţie a poporului meu. Cred cu tărie că menirea mea în această lume este să-mi înnobilez strămoşii prin cântec” – Grigore Leşe.Grigore Leşe este muzicolog. Demersurile sale de cercetare sunt cele ale unui om de ştiinţă. Aromânii Fârşeroţi din Cogealac performează cântarea polifonică. Sunt printre ultimii care mai ştiu să o facă. Cel mai tânăr are 82 de ani. Ansamblul Iza din Maramureş a fost invitat pe toate teritoriile lumii pentru a cânta muzica ţărănească. Grupul bărbătesc din Râşca cântă colinde străvechi din Ţara de Sus a Moldovei, pe care le zice aşa cum a învăţat de la moşi. Seria “Ultimii rapsozi” a debutat cu sprijinul Institutului Cultural Român. În cadrul acesteia, Grigore Leşe regiza pe viu un spectacol spontan, invitând muzicanţii din ţară să se exprime, dozând şi alternând genurile muzicale.
Spectacolul din 4 decembrie, de la Sala Radio, este unul special. Grigore Leşe a acceptat să renunţe la luciditatea omului de ştiinţă, în favoarea emoţiei de artist. Leşe vine să horească, să cânte cu noduri, să zâmbească, să jelească, să colinde. Vine cu cu toaca şi cu alte instrumente, dar, mai ales, cu vocea sa minunată.
Spectacolul este realizat în coproducţie cu Radio România şi TVR Cultural.
Biletele se distribuie exclusiv prin Reţeaua Eventim: magazinele Germanos, Orange, Vodafone, Domo, librăriile Humanitas şi online pe www.eventim.ro.
