DiversBucureşti

CorectBooks, prima librărie virtuală de carte electronică din România, a lansat în format digital doi autori independenţi, continuând astfel seria premierelor pe piaţa cărţii din România.

„Radu Mareş şi Paul Sârbu sunt doi autori de calitate care au ales să îşi publice în premieră volumele la librăria virtuală CorectBooks”, a declarat Sorin Roşca Stănescu, Director General Virtual Big Bang, compania care deţine prima librărie digitală din România.

Cărţile publicate de librăria virtuală CorectBooks sunt „Când ne vom întoarce”, de Radu Mareş, şi „Nopţile Deltei”, de Paul Sârbu.

„Când ne vom întoarce” este o colecţie de cinci povestiri pline de tâlc şi de descrieri ale oamenilor, obiceiurilor şi locurilor unei părţi de Românie prea puţin timp aflată în România: Basarabia. Radu Mareş proiectează cinci părţi de istorie, până la urmă, căci poveştile sunt împănate de descrieri ale locurilor şi obiceiurilor, cunoscute autorului, el fiind din judeţul Suceava. Născut în 1941, a apucat probabil să ia contact cu refugiaţi de peste Prut, înainte de a se stabili la Cluj, în 1971.

„Nopţile Deltei” este o culegere de poezii inspirate din imortalitatea Deltei, căreia autorul îi adaugă neliniştea umană şi impredictibilitatea sentimentelor care, la Paul Sârbu, ţâşnesc natural, fără ca cititorul să se împiedice de vreo forţare de ritm sau ton.

De-a lungul anilor, Radu Mareş fost distins cu: Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România (1972), Premiul pentru roman al Filialei Cluj a USR (1981), Premiul pentru proză al Filialei Cluj a USR (2002), Premiul „Octav Suluţiu” al revistei „Familia” (2002), iar în 2006, romanul Ecluza a fost desemnat, de către Filiala Cluj a USR, drept cartea anului.

Înainte de „Când ne vom întoarce”, Radu Mareş a publicat: Anna sau Pasărea Paradisului (roman – 1972), Cel iubit (proze – 1975), Caii sălbatici (roman – 1981), Pe cont propriu (1985), Anul trecut în Calabria (2002), Manual de sinucidere (eseu – 2003).

Prozatorul şi poetul Paul Sârbu este, din 1999, membru al Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România, fiind premiat la Festivalul „Lucian Blaga” în 1994 (Sebes, Lancrăm), la Salonul Naţional de Carte „Ovidius” din 2002. De asemenea, el a mai primit premiul pentru proză al Filialei „Dobrogea” a Uniunii Scriitorilor în 2002, Premiul Asociaţiei Internaţionale a Scriitorilor şi Oamenilor de Artă Români „Liter-ArtXXI” pe anii 2002 -2003. Cărţi publicate: Poeme (1994), Poeme alese (1996), Povestiri din Delta Dunării (1997), Moartea în Deltă (povestiri – 2002), Samka (roman – 2003), Dincolo de lume (roman – 2008).

Pe 15 octombrie 2010, au fost încărcate încă 50 de noi titluri pe CorectBooks, aşa cum a promis Sorin Roşca Stănescu la lansarea librăriei virtuale, pe 1 octombrie. În acest moment, numărul de titluri disponibile este 290.

20 şi 21 octombrie, ora 19.00, Sala Rondă, CNDB
Nesomn
Un spectacol de Arcadie Rusu
Costume: Cristina Barbu
Light design: Cătălin Nicolescu
Cu: Ioana Marchidan, Ramona Bărbulescu, Galina Bobeicu, Elisabeta Mihai, Ştefan Lupu, Arcadie Rusu
Producţie independentă
Cu sprijinul CNDB

• Preţul unui bilet este de 15 lei/10 lei redus.

• Rezervări se pot face la adresa rezervari@cndb.ro

“[...] Sunt un vis care are vise, se poate că şi visele mele le au pe ale lor. Ale tale pe ale mele, ale mele pe ale voastre. ………………………………………………………………………………………
Şi punctele sunt pentru a visa.
Trecutul, întâmplările se descompun, se transformă în ceea ce numim amintire, ajung Acolo, înghesuite undeva. Au fost atît de reale cîndva, dar cumva am ieşit din ele şi tot ce ţinem minte este senzaţia, câteva imagini şterse, învechite, asemenea unor fotografii îngălbenite.
În fond amintirile sunt filtre emoţionale, senzaţii, explozii de gânduri, în cele din urmă vise.
Din ce în ce mai mult ajungem să fim altcineva, trăim dintr-un vis în altul. Da, visăm şi noaptea, visăm şi ziua, trecem continuu prin sau pe lângă aceste vise, fie frumoase, fie urâte. Ele sapă în Noi.
Dar cine suntem Noi?
Eu sunt visul viselor, al celor care m-au aşteptat şi al celor care nu mă aşteaptă..
Omul este un vis frumos şi în egală măsura grotesc, tulburător, neprevăzut.
Unii m-au visat, m-au aşteptat şi încă mă mai aşteaptă. Ei mi-au dat forma şi au grijă de mine, pentru că sunt în continuare visul Lor, la fel cum Ei au fost şi încă mai sunt visul Altora.
Formele nu există cu adevărat, la fel cum nu există nici timpul.
Parcă am fost copil şi credeam că nu am să mai ajung vreodata să fiu mare, parcă sunt mare şi mi se pare atât de departe bătrâneţea.
Care sunt eu cu adevărat din toate?
Da, din toate.
Mă visez şi pe mine…
Da, fac asta de când nici măcar nu conştientizam că respir, exact cum respir atunci când nu conştientizez.
Visez chiar şi acum când scriu, şi tu cu siguranţă vei visa atunci când vei citi, începi să devii visul meu, iar eu să fac parte din al tău. Se pare că acum ne întâlnim. Poţi să nu mă crezi, pentru că nici eu nu sunt în stare să cred unele vise. Nu vreau să le cred, dar totuşi le visez…”
Arcadie Rusu
2009

Sâmbătă, 23 Octombrie 2010, Sala 99, TNB

Spectacolul cu piesa “Scara pisicii” de Katalin Thuroczy va fi prezentat, în premieră, la Teatrul Naţional din Bucureşti, sâmbătă, 23 octombrie 2010, la Sala 99, în cadrul proiectului “Uşi deschise pentru toţi”, informează un comunicat al TNB transmis Agerpres.

Scriitoarea , prezentă pe scenele din întreaga Europă, Katalin Thuróczy revine în România, după succesul “joi.megajoy” de la Teatrul Odeon, cu un nou spectacol, în traducerea Anamariei Pop, pe care Irina Popescu-Boieru îl pune în scenă, la Teatrul Naţional din Bucureşti, cu Liliana Hodorogea (Zsoka) şi Florentina Ţilea (Gitta).

“Scara pisicii” este o piesă cu şi despre femei, a cărei autoare evită clişeele feministe, vorbind despre dragoste şi căsătorie într-o savuroasă manieră cinică. Un spectacol în care femeile se vor regăsi, măcar parţial, în cele două eroine, dar unde bărbaţii vor refuza categoric să se recunoască în personajul masculin absent.

Piesa “Scara pisicii” este o tragicomedie cu accente poliţiste şi final neaşteptat, un text plin de suspans despre un joc de-a şoarecele şi pisica, în care se dispută inima aceluiaşi bărbat.  

Personalitate distinctă în cultura teatrală contemporană, scriitoarea Katalin Thuroczy, director artistic, autoare de poezie, proză, scenarii de film, a scris numeroase piese de teatru, jucate cu mult succes pe scene din Ungaria, Franţa, Cehia, România, remarcate în cadrul concursurilor de dramaturgie, nominalizate şi premiate la festivaluri internaţionale de gen.

“Contesa însângerată “, din 15 Octombrie 2010

Genul: Dramă, Istoric, Thriller

Durata: 94 minute

Regia: Julie Delpy

Filmul spune povestea adevarată a contesei Bathory. Născută în 1560, aceasta se căsătoreşte la vârsta de 14 ani cu un comandant de oşti care va deveni, ani de zile mai târziu, comandantul suprem al armatei ungare. În timpul îndelungatelor absenţe ale soţului, contesa capată din ce în ce mai multă putere, ajutată şi de confidenta ei, vrăjitoarea Anna Darvulia. Temută, dar şi admirată de mulţi, se spune ca până şi regele trebuia să se supună dorinţelor ei. După moartea soţului, Elisabeta întâlneşte un tânăr nobil de care se îndrăgosteşte. Obsedată de faptul că nu mai este suficient de tânără pentru a şi-l păstra aproape, contesa începe să se îmbăieze în sângele tinerelor fecioare, convinsă că acesta îi va da tinereţe şi frumuseţe pentru veşnicie.

Poeţi, scriitori, muzicieni, pictori, istorici, creatori de film, toţi au încercat să creeze un portret cât mai real al celei care este considerată drept una dintre marile criminale ale istoriei, Elizabeth de Bathory.